O rază de speranţă a apărut la Washington, după zece zile de criză bugetară şi blocaj general, iar negocieri productive continuau vineri între Casa Albă şi reprezentanţi ai republicanilor, în vederea evitării unei intrări în incapacitate de plată. La finalul unei reuniuni de peste o oră, joi, între preşedintele Barack Obama şi 20 de reprezentanţi ai republicanilor, liderul majorităţii din Camera Reprezentanţilor, Eric Cantor, părea să anunţe un progres semnificativ. Republicanii i-au propus lui Obama o creştere temporară a plafonului datoriei, până pe 22 noiembrie, pentru a îndepărta riscul unui default, dar fără să includă măsuri care să deblocheze integral statul federal, paralizat de la 1 octombrie. Ei au prezentat acest plan preşedintelui, joi, dar nu s-a luat vreo decizie definitivă, potrivit unui purtător de cuvânt al preşedintelui Camerei, John Boehner. Casa Albă a prezentat un rezumat al reuniunii în termeni foarte neutri. Preşedintele speră să continue să înregistreze progrese împreună cu membrii celor două partide, democrat şi republican. Asupra republicanilor sunt exercitate presiuni, opinia publică raliindu-se lui Obama de la începutul crizei. Potrivit unui sondaj NBC / „Wall Street Journal“ publicat joi, 53% dintre americani consideră că republicanii sunt vinovaţi de paralizia de la nivel federal, alţi 31% acuzându-l pe preşedinte.

DEMISIE LA PENTAGON Numărul 2 în ierarhia Pentagonului, Ashton Carter, a demisionat din funcţie, a anunţat, joi, secretarul Apărării, Chuck Hagel, în contextul în care unele publicaţii evocau tensiuni între cei doi. Carter urma să rămână în funcţie încă două luni, pentru a ajuta Pentagonul pe timpul blocării administraţiei centrale, în lipsa unui acord asupra unui buget în Congres. El ocupa acest post din octombrie 2011, colaborând şi cu predecesorul lui Hagel, Leon Panetta, în mandatul căruia dispunea de mai multă autonomie. Carter a figurat pe lista cu potenţiali secretari ai Apărării, după Panetta. Însă Hagel exercită un control mai mare asupra dosarelor şi a restrâns responsabilităţile lui Carter, care era limitat la bugetul Apărării. Înainte să deţină acest post, Carter lucra în domeniul achiziţiilor de armament, ca adjunct al secretarului însărcinat cu achiziţiile, tehnologia şi logistica, supervizând un proiect de achiziţionare de armament greu de către Afganistan. În scrisoarea de demisie, Carter anunţă că a luat această decizie, dar a amânat anunţarea ei, din cauza turbulenţelor bugetare. Fost profesor la Harvard, doctor în fizică teoretică la Universitatea Oxford, Carter a mai lucrat la Pentagon, în timpul preşedintelui Bill Clinton, şi este considerat expert în controlul armamentului.

SENTINŢĂ DURĂ Primarul demis al oraşului Detroit din statul american Michigan a fost condamnat joi la 28 de ani de închisoare, pentru implicare într-un vast sistem de corupţie în această localitate, aflată în faliment, din nordul SUA. Kwame Kilpatrick, în vârstă de 43 de ani, a fost găsit vinovat, în martie, de 12 capete de acuzare, printre care deturnare de fonduri publice, extorcare şi fraudă fiscală, după o anchetă federală asupra conturilor şi contractelor încheiate de primăria oraşului Detroit. De asemenea, 33 de persoane, printre care consilieri şi angajaţi municipali, au fost condamnate pentru că au participat la acest vast sistem de corupţie publică. Fostul primar a fost acuzat că a împărţit cu un subcontractant al oraşului comisioane de peste 83 de milioane de dolari, plătite de promotori pentru a obţine şantiere municipale.

Ancheta a mai stabilit că primarul ales în 2002 a cheltuit cu 840.000 de dolari mai mult decât valoarea salariului său şi că a deturnat fonduri ale diverselor asociaţii create pentru a-i ajuta pe locuitorii oraşului. Supranumit primarul hip-hop, din cauza unui mic diamant pe care îl purta la ureche, Kwame Kilpatrick a fost constrâns să demisioneze în 2008, după condamnarea sa la patru luni de închisoare pentru sperjur. Edilul a minţit pentru a-şi ascunde o relaţie adulteră cu principala sa consilieră, în cursul unui proces pentru concedierea abuzivă a trei poliţişti, care a costat oraşul 8,4 milioane de dolari. Cei trei funcţionari au fost concediaţi după ce au anchetat organizarea unei petreceri la reşedinţa sa oficială.

PRINCIPALUL PRODUCĂTOR MONDIAL DE PETROL SUA vor deveni, anul viitor, cel mai mare producător de petrol din lume, depăşind Rusia, datorită exploatării şisturilor bituminoase, se arată într-un raport publicat vineri de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE). Prognoza AIE vine la doar o zi după datele publicate de Guvernul SUA, care arată că avansul semnificativ în producţia de hidrocarburi a permis celui mai mare consumator de petrol din lume să-şi reducă atât de drastic importurile încât şi-a pierdut titlul în favoarea Chinei, care devine astfel cel mai mare importator de petrol pe plan mondial. Majorarea producţiei SUA va permite ca furnizarea din partea statelor care nu sunt membre OPEC să crească cu o medie de 1,7 milioane de barili pe zi în 2014, ajungând la nivelul-record de 1,9 milioane de barili în trimestrul II, cel mai mare avans al producţiei din anii '70, apreciază AIE. Creşterea va compensa întreruperea producţiei OPEC şi va opri avansul semnificativ al preţului ţiţeiului, care altfel ar depăşi actualul nivel de 110 dolari pe baril.

Furnizarea de ţiţei din statele OPEC a scăzut sub 30 de milioane barili pe zi, pentru prima dată în aproape doi ani, din cauza scăderii producţiei în Libia şi Irak. În iulie, AIE şi-a revizuit în creştere estimările privind cererea mondială de petrol în 2013, până la 90,77 milioane barili pe zi, din cauza temperaturilor neobişnuit de scăzute care au fost înregistrate în al doilea trimestru în mai multe ţări membre ale OECD. De asemenea, în prima sa estimare pentru 2014, AIE se aşteaptă la creşterea cererii mondiale de petrol cu 1,2 milioane barili pe zi, comparativ cu 2013, până la nivelul-record de 92 milioane barili pe zi, ca urmare a aşteptatei îmbunătăţiri a economiei mondiale. În ceea ce priveşte producţia de petrol, AIE estimează că producţia de petrol a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol va scădea în 2014 cu 100.000 de barili pe zi, până la 29 milioane barili pe zi, de la 29,6 milioane bpd în acest an şi producţia actuală a OPEC de 30,61 milioane bpd. În schimb, producţia de petrol din afara OPEC va creşte cu 1,3 milioane bpd, până la 55,9 milioane bpd în 2014. AIE este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al statelor dezvoltate.