”Alianţa Nord-Atlantică speră că reconfigurarea proiectului antibalistic american va diminua preocupările Rusiei şi va facilita cooperarea într-o chestiune ce reprezintă un subiect de dispută”, a declarat Alexander Vershbow, adjunct al secretarului general NATO, care a purtat discuţii cu oficiali ruşi de rang înalt din domeniul apărării şi diplomaţiei, precum şi cu preşedintele Vladimir Putin. Rusia a argumentat mult timp că proiectul american antirachetă i-ar afecta capacităţile strategice de disuasiune nucleară. Moscova a diminuat tonul după ce Washingtonul a anunţat pe 16 martie că va instala 14 interceptoare antibalistice în Alaska, pe fondul ameninţării nord-coreene şi va renunţa la un nou tip de interceptor care urma să fie instalat în Europa. ”În măsura în care vom reuşi să facem progrese în domeniul apărării antirachetă, ar putea fi facilitată şi reactivarea dialogului pe tema reducerii capacităţilor nucleare atât la nivel strategic, cât şi nonstrategic”, a insistat Vershbow.

Pe 16 martie, administraţia Obama a anunţat că a decis ajustarea sistemului antirachetă din Europa, prin renunţarea la introducerea unor rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, anunţa la acea vreme că SUA vor instala 14 interceptoare antibalistice suplimentare în statele Alaska şi California, pe fondul ameninţărilor reprezentate de Coreea de Nord şi Iran. În prezent, există deja 30 de interceptoare antirachetă în bazele Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Coreea de Nord a ameninţat în mai multe rânduri că ar putea lansa un atac nuclear preventiv împotriva SUA, dar specialiştii nu cred că regimul stalinist are capacitatea de a lansa rachete intercontinentale care să ajungă până în SUA.