Administraţia americană şi aliaţii săi europeni şi-au intensificat operaţiunile secrete în lupta lor împotriva terorismului internaţional, Pentagonul începând să semene tot mai mult cu CIA din cauza misiunilor de spionaj pe care le efectuează. În peste zece ţări, de la deşerturile nord-africane, munţii din Pakistan sau fostele republici sovietice afectate de tensiuni etnice şi religioase, SUA şi-au sporit operaţiunile militare sau informative, folosind avioane fără pilot şi echipe de comando, plătind spioni şi antrenând agenţi locali să îi urmărească pe terorişti. Casa Albă a intensificat atacurile cu avioane fără pilot în Pakistan, a aprobat raiduri împotriva membrilor al-Qaida din Somalia şi a lansat operaţiuni clandestine în Kenya. Administraţia de la Washington a colaborat cu şi aliaţii europeni pentru a lichida grupări teroriste în Africa de Nord, eforturile incluzând şi un atac recent al militarilor francezi în Algeria.

Războiul împotriva terorismului bazat mai mult pe operaţiuni de spionaj a început în timpul administraţiei Bush, dar s-a extins în timpul preşedintelui Barack Obama. Totuşi, aproape nicio astfel de operaţiune a SUA nu a fost recunoscută public. Spre deosebire de suplimentarea efectivelor din Afganistan, care a fost decisă după luni de dezbateri publice, campania militară a SUA în Yemen a început în decembrie 2009 fără nici un anunţ prealabil şi nu a fost niciodată confirmată oficial. Dar astfel de războaie implică şi numeroase riscuri: intensificarea unei atitudini antiamericane la nivel extern, lipsa unor diferenţe clare între militari şi spioni, care sporeşte riscul ca trupele să fie lipsite de protecţia prevăzută de Convenţia de la Geneva, o slăbire a sistemului de monitorizare prin care Congresul previne abuzurile agenţilor secreţi şi o colaborare cu lideri străini autoritari, a căror loialitate este de multe ori discutabilă.

În loc de „ciocan”, SUA se vor baza pe „bisturiu”, a declarat John O. Brennan, consilierul preşedinte lui Obama pentru lupta antiteroristă. Yemenul este terenul de testare a acestei abordări, în special după atentatul eşuat de la bordul unei curse transatlantice, comis la 25 decembrie 2009 de un nigerian având legături cu al-Qaida din Yemen