Cea mai controversată etapă a reformei din Sănătate este, de departe, cea a restructurării unităţilor sanitare cu paturi. Imediat după ce a fost anunţată lista spitalelor care se vor închide şi transforma în aziluri de bătrâni, reacţiile din partea salariaţilor, dar şi ale autorităţilor locale au apărut la scurt timp. Se ştie că cele mai dificile afecţiuni sunt tratate în marile spitale. Realitatea este că pacienţii care află că au probleme severe de sănătate nu au curaj să apeleze la spitalele mici, cu personal medical insuficient, fără dotări prea mari, ci aleg o unitate sanitară cu medici bine pregătiţi, cu aparatură pe măsură. În ţară sunt multe spitale, situate în zone îndepărtate, care au registrele de transferuri către alte unităţi sanitare aproape pline. Cadrele medicale de acolo au recunoscut că sunt depăşiţi în unele situaţii şi, spre binele pacienţilor, respectând, totodată, jurământul lui Hipocrate, îi trimit la spitale cu potenţial. Din păcate, au existat situaţii, tot în cazul spitalelor mici, când bolnavii veniţi cu ambulanţele nici măcar n-au mai fost coborâţi din ambulanţe, transferul lor către unităţile mari fiind făcut din “mers”.

BĂNEASA, CU ANGAJAŢII PE DRUMURI. Un exemplu în acest sens îl constituie şi Centrul de Sănătate Băneasa (singura unitate din judeţul nostru devenită azil de bătrâni), potrivit directorului executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Constantin Dina. Reprezentantul Ministerului Sănătăţii în teritoriu a declarat că directorul unităţii sanitare nu a colaborat deloc cu reprezentanţii DSPJ, el trimiţând doar adrese. Dr. Dina este de părere că mulţi dintre salariaţi au rămas pe drumuri din cauza directorului spitalului, care le-ar fi spus să nu trimită cereri la DSPJ pentru transfer în alte unităţi sanitare. Centrul de Sănătate Băneasa a avut 61 de salariaţi, din care 15 personal TESA. Unitatea funcţiona cu 11 medici, din care şase rezidenţi, fără drept de parafă, trei medici pensionari (unul de 70 de ani care îşi arătase intenţia să plece, vârsta fiind mult prea înaintată) şi alţi doi doctori cu jumătate de normă. “De multe ori, pentru cei 61 de salariaţi erau internaţi 63 de pacienţi”, a mai spus dr. Dina. Autorităţile din zonele rămase fără spitale trebuie să conteste nu desfiinţarea unor unităţi nerentabile, ci neglijenţa Ministerului Sănătăţii de a asigura asistenţa medicală de urgenţă măcar în mici centre de permanenţă. În prezent, un dispensar medical din mediul rural nu are nici măcar dotările minime necesare, ca să nu mai spunem că dulăpioarele cu medicamente sunt aproape goale. Cu ce să intervină un medic de la ţară, aflat la un dispensar vechi, dacă îi vine un pacient cu infarct sau cu un accident vascular?…

CHELTUIELI ENORME PENTRU… NIMIC! Restructurarea spitalelor a avut la bază un control tematic realizat anul trecut de către specialişti ai Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), potrivit reprezentanţilor ANRMAP. “Anul trecut am avut control tematic, finalizat în septembrie, pe achiziţii din spitale. Nu puteţi să vă imaginaţi ce se întâmplă acolo; în unităţi se cheltuieşte enorm, dar nu există nici pansamente. Am făcut 56 de rapoarte pe care le-am trimis la Curtea de Conturi, iar decizia de restructurare a sistemului s-a luat după trei luni”, a declarat, ieri, preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă. Ea a subliniat că există judeţe cu ”unităţi medicale la o distanţă de un kilometru, nefuncţionale, care sunt în nişte clădiri insalubre unde oamenii nu sunt vindecaţi, deşi se cheltuiesc bani pe materiale şi echipamente”. “După cum arătau contractele lor de achiziţii trebuiau să existe medicamente şi materiale, dar realitatea era cu totul alta”, a precizat Trăilă. Şefa ANRMAP susţine, de asemenea, că ar fi trebuit comunicată din timp lista cu spitalele care urmau să fie reorganizate, astfel încât să nu se mai facă internări în unităţile respective. La fel ca şi ministrul Sănătăţii, Trăilă asigură că angajaţii din spitalele respective nu îşi vor pierde locul de muncă pentru că medicii şi asistentele medicale sunt necesari în acest moment în alte instituţii.