Spitalele care consumă 50% din buget pot deveni fundaţii sau societăţi comerciale pentru a atrage resurse, iar fondatorul sau acţionarul unic ar fi administratorul actual, care, în majoritatea cazurilor, este administraţia locală, potrivit proiectului noii Legi a sănătăţii. Proiectul, pus în dezbatere publică, aduce schimbări semnificative în sectorul spitalicesc - care consumă aproape 50% din buget - prin modificarea formei de organizare. Proiectul prevede posibilitatea modificării formei de organizare a spitalului astfel încât să permită stimularea practicilor eficiente şi penalizarea celor ineficiente. Fondatorul sau acţionarul unic, în cazul societăţii comerciale, ar fi administratorul actual al spitalului. “Această modificare simplă, combinată şi cu modificarea sistemului de asigurări, ar schimba masiv modul de operare al spitalelor, inclusiv prin posibilitatea de a accesa fonduri din piaţa financiară privată”, se arată în nota de fundamentare. Noua structură ar permite o mai mare libertate de acţiune echipei manageriale la toate nivelurile, de la personal, inclusiv salarizarea diferenţiată, până la structură şi dotare, menţinând însă proprietatea la nivelul instituţiilor publice. Există însă şi varianta ca, acolo unde se doreşte, să fie atraşi noi parteneri în diferite modalităţi care, în prezent, nu sunt posibile, potrivit documentului. În acelaşi timp, responsabilitatea echipei manageriale va putea fi mai clar circumscrisă, inclusiv prin includerea unor clauze de răspundere patrimonială în contractul de management, care, în structura organizatorică actuală, nu pot fi cuprinse. De asemenea, spitalele pot să se asocieze sau să se unească între ele, pot să încheie contracte de furnizare de servicii cu unul sau mai mulţi asigurători de sănătate, dar şi contracte de colaborare pentru servicii de sănătate cu alţi furnizori, inclusiv din asistenţa medicală primară şi ambulatorie, se mai precizează în documentul citat.