De la an la an, pretenţiile pacienţilor români în ce priveşte sistemul sanitar se diminuează simţitor. Dacă la început oamenii apelau la doctor, fie în ambulator, fie în spital, cu speranţe, dar şi cu pretenţii la calitate şi profesionalism, acum pătrund într-un sistem de la care nu mai aşteaptă nimic. Mai grav este că sunt medici sau manageri de spitale care au ajuns să spună, într-o formă sau alta, că nu văd lumina de la capătul găurii negre din Sănătate. Este inutil să precizăm că sistemul sanitar public aproape că nu mai oferă mai nimic pacienţilor asiguraţi în mod obligatoriu la Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Pacientul român, pătruns în spitalele de stat, constată că are de parcurs un drum lung şi anevoios. Fără bani în buzunare este, în cel mai scurt timp, plin de „metastaze”. Este o realitate cât se poate de tristă a sistemului sanitar românesc în 2013. Pacienţii au ajuns să se mulţumească în spitale cu patul oferit şi cu o farfurie cu mâncare. Mulţi au ajuns să înţeleagă că nu sunt bani şi că trebuie să-şi cumpere tratamentele prescrise de către medici, dar şi unele materiale sanitare. Lipsa unui buget adecvat necesităţilor n-a făcut altceva decât să blocheze dezvoltarea unităţilor sanitare, dar şi creşterea calităţii serviciilor medicale prestate.

NEDREPTĂŢI Un exemplu concludent este cel al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa. În ciuda activităţii intense, cu cazuri extrem de complexe, banii alocaţi de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) s-au împuţinat de la an la an. Astfel, dacă în 2009, suma, potrivit contractului cu CJAS, era de 22 milioane euro, în 2012 s-a ajuns la o sumă de doar 18 milioane euro. „Deficitul de patru milioane de euro, în decurs de trei ani, se răsfrânge, în mod evident, asupra activităţii spitalului. În fiecare an am solicitat măcar o finanţare similară anului precedent. Nu s-a întâmplat acest lucru, în condiţiile în care am preluat, potrivit descentralizării, şi alte mici spitale din judeţ”, a declarat managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână. Nu s-a luat în calcul nici activitatea intensă depusă în cadrul unităţii sanitare. În 2012, SCJU, cu un număr de 1.212 paturi, a înregistrat peste 56 de mii de internări, din care de urgenţă au fost peste 32 de mii, ceea ce reprezintă 70%. Şi indicele de case mix - ICM - (de complexitate a cazurilor) a fost unul valoros pentru SCJU. El a crescut în 2012 la 1,40-1,56, de la 1,25-1,45 în 2011. „Asta arată numărul mare de cazuri complexe rezolvate”, explică managerul. „Dacă se menţine algoritmul de calcul în Sănătate, aşa cum se întâmplă în toate ţările UE, ar trebui să avem un buget mulţumitor”, spune dr. Căpăţână. Managerul însă s-a arătat pesimist, precizând că nu crede că lucrurile se vor remedia din punct de vedere financiar. „Nu văd niciun element concret, sunt doar vorbe. Nu cred că vom avea resursele care ni se cuvin potrivit serviciilor medicale prestate”, a declarat dr. Căpăţână. Din nou, managerul solicită CJAS o finanţare măcar la nivelul anului 2011. „Noi în fiecare lună avem servicii medicale peste valoarea de contract. Avem performanţe importante privind indicatorii medicali”, potrivit dr. Căpăţână. Problema este că lipsa banilor duce la întârzieri ale plăţilor către furnizori chiar şi până la 90 de zile, SCJU fiind presat zilnic cu telefoane. „Acest lucru nu va mai fi permis, potrivit Directivei Europene nr. 7, care prevede ca, începând cu 15 martie, plata facturilor către furnizori să se facă la 60 de zile, fiind vorba şi de către plăţile pe care le face Casa de Sănătate către ceilalţi furnizori de servicii medicale (medici de familie, specialişti, farmacii etc)”, a spus managerul celui mai mare spital din judeţ.