Contractul-cadru din Sănătate are în componenţă prevederi care, în opinia unor manageri de spitale, nu fac deloc bine sistemului sanitar, ci dimpotrivă. Pacientul va fi din nou defavorizat, va fi din nou nevoit să suporte „tratamentele” grele ale Sănătăţii! Ei consideră că unităţile sanitare cu paturi sunt dezavantajate, motivele fiind numeroase. În primul rând, explică managerul celui mai mare spital din Constanţa - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) „Sf. Apostol Andrei” - dr. Dan Căpăţână, tariful pe caz ponderat (valoarea de rambursare a unui caz ponderat la nivel de spital, adică a unui caz externat ajustat cu complexitatea relativă a acestuia în raport cu celelalte cazuri), diferenţiat de la un spital la altul, nu se justifică. „O operaţie de apendicită este efectuată la fel la orice spital, indiferent de rang. Şi sunt multe alte intervenţii chirurgicale care sunt făcute la fel. Nu este corect ca tariful să varieze”, a declarat managerul. El a reamintit cum, în urmă cu câţiva ani, la nivelul ministerului se milita, aşa cum era şi firesc, pentru egalizarea tarifului pe caz ponderat. „Considerăm că trebuie să fie unic. Sunt alţi indicatori care ţin cont de gradul spitalului, de complexitatea cazurilor, şi aşa s-ar face diferenţierea”, a spus managerul SCJU. Dr. Căpăţână a explicat, de asemenea, că tariful pe caz ponderat este un tarif de referinţă. El a recunoscut că tariful recomandat potrivit Contractului-cadru îl avantajează, dar că se gândeşte şi la spitalele mici, care au tarife mai mici pentru intervenţii similare, fapt ce constituie un paradox.

ALGORITM PĂSTRAT „ÎN SECRET” Şi nu este singurul paradox din Sănătate. Managerul contestă şi impunerea numărului de externări. Specialişti ai Şcolii de Sănătate Publică, în urma unui algoritm de calcul numai de ei ştiut, au ajuns la concluzia că SCJU trebuie să aibă, la final de an, 47 de mii de externări. „S-a făcut un algoritm de calcul şi s-a considerat că un spital trebuie să aibă un număr de zile de spitalizare”, spune, indignat, dr. Căpăţână. Este aproape imposibil să se întâmple acest în lucru în contextul în care, numai în primele trei luni ale anului, SCJU a înregistrat aproape 14 mii de internări. „Este o creştere cu 700 de pacienţi faţă de perioada similară a anului trecut”, a explicat, la rândul său, directorul medical al SCJU, dr. Cătălin Grasa. Oamenii apelează în număr mare la SCJU, mai ales în lipsa centrelor de permanenţă. Mai mult decât atât, în weekend, cabinetele medicilor de familie şi policlinicile sunt închise. Este adevărat că multe solicitări nu se dovedesc a fi urgenţe, însă oamenii nu au unde să ceară ajutor. În acest sens, managerul a ridicat problema înfiinţării centrelor de permanenţă, de altfel o dorinţă a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu. Faptul că, de la începutul anului, a dispărut finanţarea de la bugetul de stat a centrelor de permanenţă existente, finanţarea fiind exclusivă autorităţilor locale, va constitui un nou impediment. Tot la capitolul anomalii legislative, managerul SCJU Constanţa a semnalat impunerea indicelui de complexitate - indicele de case mix (ICM) - adică tipurile de cazuri tratate în spital, în funcţie de complexitatea lor şi nivelul consumului de resurse - la valoarea celui din 2011. De asemenea, ICM evidenţiază resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii externaţi. „S-a considerat că indicele de complexitate din 2012 a fost umflat, aşa că se merge pe cel din 2011, ceea ce ne dezavantajează”, a spus dr. Căpăţână. Deşi valoarea tarifului pe caz ponderat a crescut în multe dintre spitale, inclusiv la SCJU, de la 1.440 lei la 1.800 lei, managerul este de părere că în niciun caz creşterea nu va fi una semnificativă, poate cel mult la nivelul inflaţiei. Dr. Căpăţână are totuşi speranţa că, la semnarea noului contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanţa, lucrurile nu vor „sta chiar aşa” şi că se va negocia, aşa cum este firesc. De regulă, chiar dacă legea prevede o negociere a contractelor cu casele de sănătate, managerilor de spitale li se impuneau contractele. Săptămâna viitoare, reprezentanţii celei mai mare unităţi sanitare din judeţ se vor afla la masa negocierilor cu reprezentanţii casei de sănătate. „Vom comenta după semnarea contractului”, a declarat managerul SCJU.

TOPUL SECŢIILOR CU CEI MAI MULŢI PACIENŢI

În primele trei luni ale anului în curs, activitatea SCJU a fost intensă, numărul pacienţilor fiind în creştere faţă de anul trecut. Dacă secţiile chirurgicale au avut 5.580 de pacienţi, cele medicale au avut 7.696. În topul clasamentului cu cei mai mulţi pacienţi (2.046) este Clinica de Pediatrie, urmată de Obstetrică Ginecologie (1.755 pacienţi), Anestezie Terapie Intensivă (1.161), Clinica Medicală I (1.092 pacienţi). De asemenea, peste 900 de pacienţi a avut Clinica de Chirurgie Generală, peste 800 Clinica de Cardiologie şi Medicală II. Peste 700 de pacienţi au avut Secţia de Neonatologie, peste 600 pacienţi Clinica de Urologie. Între 200 şi 500 de pacienţi au avut şi celelalte clinici şi secţii ale spitalului.