La propunerea Ministerului Sănătăţii (MS), ieri s-a aprobat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2011 - 2013. În premieră, MS a elaborat Planul Naţional de paturi pentru următorii trei ani, astfel încât România să se apropie de 5,61 paturi la mia de locuitori, cât este media europeană. “Măsura trebuia implementată încă din 2006, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 a reformei în Sănătate, art. 169. Cu toate acestea, până astăzi nu s-a materializat o astfel de reglementare. Pentru prima dată, echipa MS propune un document, pe termen mediu, care stabileşte numărul de paturi atât din unităţile publice, cât şi din cele private pentru care casele de asigurări de sănătate vor încheia contracte de furnizare de servicii medicale”, a declarat ministrul de resort, Attila Cseke. Demnitarul a subliniat că era nevoie de un asemenea plan pentru a stabili un echilibru în sistem şi o concurenţă la contractare. “De asemenea, prin această măsură introducem predictibilitate în sistem”, susţine Cseke.

CONFORM ACTULUI NORMATIV, PENTRU 2011, NUMĂRUL TOTAL DE PATURI APROBAT PENTRU CONTRACTARE ESTE DE 129.524, FAŢĂ DE 134.760 PATURI ÎN 2010, CEEA CE ÎNSEAMNĂ 6,02 PATURI LA MIA DE LOCUITORI

Totalul numărului de paturi contractate scade treptat în următorii ani, astfel încât în 2012, numărul maxim de paturi finanţate va fi de 125.639, adică 5,84 paturi la mia de locuitori, iar în 2013 va fi de 123.127, adică 5,72 paturi la mia de locuitori. Detalierea pe judeţe a numărului de paturi aprobat pentru contractare cu casele de asigurări de sănătate, atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi private,  se va face anual, până la 30 septembrie, prin Ordin de ministru. Anul acesta, numărul total de paturi, detaliat pe judeţe, se aplică începând cu 1 aprilie 2011.

PATURILE REDUSE REZOLVĂ CRIZA DIN SĂNĂTATE?! Attila Cseke nu pomeneşte, însă, nimic de condiţiile mizerabile din unităţile sanitare şi de lipsurile semnificative din sistemul sanitar românesc. Nu promite nimic românilor care plătesc sume importante la Sănătate, şi care atunci când ajung în spitale nici măcar un pat nu li se oferă. Sunt chemaţi în alte zile dacă se mai pot ţine pe picioare... Sau dacă îl primesc, au parte de unul ruginit şi cu lenjerie ruptă sau pătată. Mai departe, odată spitalizaţi, Dumnezeu cu mila. Fără bani aduşi de acasă nu se pot acorda prea multe servicii medicale. Medicii ridică din umeri şi, nu de puţine ori, sunt puşi în situaţii extreme, ajungându-se chiar până la a face chete pentru cumpărarea unor materiale sanitare şi a medicamentelor. În ultima perioadă există tendinţa de aliniere la standardele UE, şi în Sănătate, însă autorităţile neglijează ce este mai important, respectiv condiţiile şi serviciile medicale oferite pacienţilor, prioritate considerând reducerea numărului de paturi la mia de locuitori, deşi în ţară sunt deja judeţe importante - unde se acordă asistenţă medicală unui număr reprezentantiv de bolnavi – care sunt cu mult sub media europeană la acest capitol (!?).

CONSTANŢA, DEPARTE DE MEDIA EUROPEANĂ. Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Dan Căpăţână, susţine că reducerea numărului de paturi de la nivelul celei mai mari unităţi sanitare din judeţ a fost de aprox. două sute de paturi. „Am avut când am venit la conducerea spitalului circa 1370 de paturi, iar acum am ajuns la o cifră de 1065. Paturile care au fost eliminate există virtual, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. Dacă, de exemplu, la clinica Obstetrică ginecologie avem mai multe naşteri sau dacă la chirurgie sunt mai multe intervenţii, ne putem folosi de acele paturi, fără să mai fie nevoie de avizul Ministerului Sănătăţii”, a explicat dr. Căpăţână. Managerul susţine că şi în aceste condiţii judeţul Constanţa se află sub media europeană la numărul de paturi din unităţile sanitare. „Pentru a ajunge la media europeană ne-ar mai trebui peste o mie de paturi”, a mai spus dr. Căpăţână. Potrivit declaraţiilor sale, idealul s-ar putea realiza dacă s-ar înfiinţa mult discutatul spital materno-infantil, absolut necesar celui de-al doilea judeţ ca mărime din ţară, cu aprox. patru sute de paturi, dar şi spitalul regional, cu peste şapte sute de paturi.

MEDICI PRO SPITAL MATERNO-INFANTIL. Medicii SCJU nu au considerat oportună modificarea MS, încă de la bun început, mai ales că există standarde internaţionale care arată că spitalele trebuie să aibă un grad de ocupare cu mult sub 100%. Prof. univ. dr. Vlad Tica, fost şef al clinicii Obstetrică Ginecologie (OG) I, atrăgea atenţia că în urma acestor măsuri există mari riscuri de infecţii, nu neapărat intraspitaliceşti. Şi colegul său, prof. univ. dr. Lazăr Irimiea, fost şef al Clinicii OG II, spunea că, în asemenea condiţii, riscul apariţiei infecţiilor este mare, clinica supraaglomerându-se. Medicii spuneau că riscurile pot fi evitate prin continuarea proiectului de înfiinţare a unui spital materno-infantil, astfel degrevându-se şi paturile spitalului, implicit şi condiţiile de spitalizare fiind mai bune. Şi prof. univ. dr. Valeria Stroia, fost şef al Clinicii de Pediatrie, susţinea ideea înfiinţării unui spital de pediatrie, care este absolut necesar judeţului nostru, în condiţiile în care Constanţa este al doilea ca mărime din ţară. Un semnal de alarmă a fost tras, anul trecut, şi de către fostul director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Cătălin Grasa. Dr. Cătălin Grasa a ridicat, la rândul său, problema înfiinţării unui spital materno-infantil. „Judeţul Constanţa are neapărată nevoie de un asemenea spital. Prin înfiinţarea sa am degreva ultimele etaje ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, astfel că activitatea s-ar mai elibera”, spunea, în vară, dr. Grasa. Activitatea în acest sector s-ar desfăşura fără dificultate, copiii ar avea condiţii de cazare optime, alături de mame, cadrele medicale ar putea să profeseze în condiţii civilizate, în săli de operaţii spaţioase, dar şi în cabinete medicale pe măsură. De asemenea, cel mai important lucru este că s-ar putea respecta, ca la carte, circuitele impuse de UE.