Pe site-ul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa sunt postate, în ultima perioadă, comentarii critice la adresa celor care încearcă să modernizeze cea mai mare unitate sanitară din judeţ, unitate care niciodată nu a avut parte de reparaţii capitale. În timp, unitatea s-a deteriorat, astfel că bolnavii care ajung să se trateze la spitalul constănţean îşi pun mâinile în cap. Oamenii critică, pe bună dreptate, condiţiile mizere de cazare oferite de unele secţii şi clinici, critică faptul că sunt nevoiţi să stea cazaţi claie peste grămadă, în camere neigienizate, cu pereţi jupuiţi, podele rupte, uşi care nu se închid, paturi vechi, ruginite, grupuri sanitare prea puţin utilizabile. Toate aceste deteriorări s-au produs în timp, niciodată sumele alocate SCJU nefiind suficiente şi pentru modernizare. Ministerul Sănătăţii (MS), neputincios în faţa unui sistem grav bolnav, a decis, într-un final, trecerea unităţilor spitaliceşti în subordinea autorităţilor locale, însă doar din punct de vedere administrativ, activitatea medicală fiind susţinută, în continuare, de către MS. Imediat ce Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a preluat administrarea SCJU, a decis să treacă la modernizarea clădirii, astfel încât condiţiile oferite pacienţilor constănţeni, dar nu numai, să fie unele potrivit normelor impuse de UE. În funcţie de fondurile disponibile, în actualul context economic de criză, s-a trecut la renovarea câtorva clinici din cadrul SCJU, în prezent lucrările fiind în toi. Şi nu sunt singurele lucrări de modernizare ce au fost demarate în beneficiul pacientului care apelează la serviciile oferite de către SCJU. Cum SCJU are în dotare lifturi vechi de zeci de ani, ele nefiind schimbate niciodată, astfel că şi consumul de energie era unul uriaş, următorul pas este schimbarea lifturilor, evident un proiect absolut necesar. Tot pentru siguranţa pacientului sunt amenajate şi căile de acces în unitatea sanitară, astfel încât pătrunderea persoanelor străine în spital să fie cât se poate de limitată. Proiectul privind montarea camerelor de supraveghere în cadrul SCJU a fost şi el criticat de către unele persoane, însă şi în acest caz explicaţiile au fost cât se poate de certe. Toate unităţile sanitare din lume au asemenea servicii de supraveghere, servicii care, de cele mai multe ori, s-au dovedit a fi în favoarea pacientului. „Oamenii ne-au criticat că se fac asemenea modernizări în detrimentul achiziţionării cu medicamente şi materiale sanitare şi că ei sunt puşi astfel să cumpere aceste produse. Vreau să le explic că toate aceste modernizări sunt posibile datorită sprijinului financiar al CJC. Din punct de vedere legal, CJC nu poate finanţa actul medical. Şi dacă ar vrea, nu ar avea cum. Noi producem servicii medicale pe care ni le decontează Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii în unele situaţii”, a explicat managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână.

SPITALUL DE URGENŢĂ CONSTANŢA PRIMEŞTE MAI PUŢIN CU UN MILION DE LEI PE LUNĂ COMPARATIV CU SERVICIILE MEDICALE PE CARE LE PRESTEAZĂ

DE CE VIN BOLNAVII CU MEDICAMENTELE DE ACASĂ? Explicaţiile referitoare la deficitul privind achiziţionarea de medicamente şi materiale sanitare sunt, astfel, cât se poate de simple. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este principalul vinovat. Degeaba SCJU prestează servicii medicale numeroase şi de calitate dacă cei de la CNAS nu decontează tot. De altfel şi valoarea de contract semnată între CJAS şi SCJU a fost stabilită în funcţie de bugetul Casei, şi nu cum era normal, adică în funcţie de serviciile medicale prestate de către cea mai mare unitate sanitară din judeţ. Şi pentru un caz rezolvat SCJU primeşte de la CNAS cu 25% mai puţin decât ar fi trebuit. Acestea sunt motivele pentru care bolnavii sunt nevoiţi să vină cu medicamentele de acasă. Avem de-a face cu un sistem de Sănătate local, dar nu numai, cu mult subevaluat. În ciuda acestei situaţii, SCJU reuşeşte să ofere pacienţilor săi medicamentele care asigură funcţiile vitale, deci viaţa bolnavilor nu este pusă în pericol, însă nu le poate oferi medicamente de ultimă generaţie pe care orice pacient din România şi le doreşte. Pe de altă parte, în ciuda deficitului financiar, s-a reuşit şi asigurarea plăţilor la zi către furnizării de medicamente şi materiale sanitare.