Persoanele cu dizabilităţi mintale suportă tratamente inumane şi degradante în unităţile sanitare de profil, cauzate de supraaglomerare, condiţii igienico-sanitare precare, alimentaţie sărăcăcioasă şi încălcarea unor drepturi fundamentale, rezultă dintr-un raport naţional lansat, ieri, de reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice (CRJ). Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aflate în instituţii medico-sociale pentru persoane cu dizabilităţi mintale a fost întocmit de CRJ în urma a peste 30 de vizite neanunţate în 16 unităţi de acest tip din 15 judeţe. Potrivit raportului, principalele probleme cu care se confruntă instituţiile medico-sociale pentru persoane cu dizabilităţi mintale constau în supraaglomerare, o astfel de situaţie fiind constatată în spitalele din Mocrea, Turceni, Drăgoeşti şi Tîrnăveni, precum şi în precaritatea condiţiilor igienico-sanitare - cele mai grave situaţii fiind întîlnite în unitatea medico-sanitară din Găneşti, în Spitalul Municipal din Sighetu Marmaţiei sau în secţia exterioară de psihiatrie din Gura Văii - Mehedinţi. În ceea ce priveşte supraaglomerarea, la Spitalul de psihiatrie din Mocrea s-a constatat că, deşi unitatea sanitară avea o capacitate de 115 paturi, fuseseră instalate 140 şi erau internaţi 150 de pacienţi. De asemenea, supraaglomerate erau şi secţia de psihiatrie a Spitalului orăşenesc din Turceni, unde pacienţii sînt obligaţi să stea mai mulţi în pat în mod frecvent, cea de neuropsihiatrie infantilă a Spitalului din Bîrlad, dar şi Spitalul din Drăgoeşti, unde suprafaţa saloanelor de zece paturi este de 50 de metri pătraţi, iar cea a saloanelor cu patru paturi de 16 metri pătraţi. Referitor la condiţiile igienico-sanitare din instituţiile medico-sociale, raportul arată că acestea continuă să fie în general “foarte precare”, în unele situaţii ele constituind chiar tratamente inumane şi degradante. “Unitatea socio -medicală din Găneşti reprezintă, din toate punctele de vedere, un focar de infecţie. Aproape toate saltelele de pat sînt distruse, fără să fie înlocuite. Lenjeria de pat, acolo unde există, este distrusă de mizerie, nu se schimbă în fiecare săptămînă şi nici curăţenie nu se face mai mult de o dată pe lună. Mirosul este pestilenţial, în grupurile sanitare apa curge încontinuu, nu a existat şi nu există hîrtie igienică sau săpun. Rezidenţii sînt neîngrijiţi şi murdari”, se arată în raportul CRJ. Situaţie aproape similară întîlnită şi la Secţiile exterioare ale Spitalului de Psihiatrie de la Palazu Mare.

Toalete fără o sursă de apă…

Potrivit monitorilor care au întocmit raportul, o situaţie la fel de gravă a fost întîlnită şi la Sighetu Marmaţiei, CRJ solicitînd măsuri imediate pentru remedierea situaţiei inacceptabile constînd în tratamente inumane şi degradante. “În momentul în care am intrat în salon, ne-a izbit un miros cumplit de urină şi fecale, deşi toate geamurile erau deschise şi, aparent, se spălase recent pe jos. Majoritatea pacienţilor erau dezbrăcaţi, în special de la brîu în jos, pe motiv că “îşi sfîşie hainele”. Pe întreaga secţie, pacienţii nu au papuci şi stau cu picioarele goale pe ciment, deşi era curent de la geamurile deschise şi apă pe jos”, se arată în raport. Probleme majore au fost semnalate şi la secţia de psihiatrie de la Gura Văii, unde la toaletă nu exista apă, pacienţii neavînd unde să se spele pe mîini, hîrtie igienică sau săpun. Această situaţie nu este singulară: managerul Spitalului orăşenesc Turceni a mărturisit monitorilor CRJ că, din lipsa fondurilor, unitatea sanitară nu a mai cumpărat hîrtie igienică pentru pacienţi de aproximativ 13 ani. Şi exemplele negative pot continua. Totodată, monitorii CRJ au constatat existenţa a numeroase deficienţe şi în ce priveşte cunoaşterea şi respectarea drepturilor acestor pacienţi de către personalul medical. Astfel, în multe unităţi, dreptul pacienţilor de a formula plîngeri este tratat cu superficialitate, fiind inexistente procedurile care ar trebui prezentate pacienţilor atunci cînd aceştia doresc să reclame tratamentele la care sînt supuşi. De asemenea, sînt puţin cunoscute procedurile internării nevoluntare a pacienţilor cu tulburări psihice, care implică obţinerea de la aceştia a acordului la internare, diagnostic şi tratament. “Şi în privinţa măsurilor de contenţionare sau de izolare a pacienţilor, responsabilii instituţiilor medico-sanitare au dat dovadă de necunoaştere sau ignorare a prevederilor legale. Foarte puţine eforturi sînt realizate în sensul implicării pacienţilor în servicii de ergoterapie şi terapie ocupaţională”, se mai arată în raport, monitorii CRJ precizînd că singurele activităţi ale beneficiarilor presupun privitul la televizor sau plimbări în curtea instituţiei.