Spitalele trebuie obligate, prin contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale, să aibă un procent minim din contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) care să fie alocat pentru medicamente şi materialele sanitare, a declarat, vineri, preşedintele CNAS, Cristian Buşoi. “Sunt spitale care au achiziţia de medicamente de 2,3%, 3%, 4% din contractul cu Casa. Este foarte puţin. Trebuie ca în viitorul contract-cadru şi în norme să avem un procent minim din contractul cu Casa care să fie acordat medicamentelor şi materialelor sanitare. Repet, care să fie minim. După care putem pune ca recomandare în contract, în funcţie de clasificarea spitalelor, spre exemplu, de TCP (tariful pe caz ponderat - n.r.), de cât este cheltuiala de personal, un procent care să fie discutat”, a explicat Buşoi. Măsura ar avea ca scop evitarea situaţiilor în care spitalele nu ar avea prevăzuţi bani pentru medicamente şi materiale sanitare. “Vor fi discuţii peste discuţii, dar cel puţin pentru procentul minim trebuie să găsim o formulă rezonabilă. Va trebui să găsim o soluţie, pentru că unele spitale au cheltuieli de personal de peste 80-90%. Cheltuielile de personal, utilităţi, hrană, curăţenie, materiale sanitare şi medicamente trebuie să ajungă la sută la sută. Dacă vorbim de spitalele bine finanţate, cele de înaltă performanţă sau cele din Bucureşti, cheltuielile de personal nu sunt atât de dramatice precum cele din ţară. Acolo, procentul poate fi discutat”, a spus preşedintele CNAS. Cristian Buşoi a reamintit că, în noiembrie, a fost înfiinţată Direcţia Generală de Monitorizare, Control şi Antifraudă (DGMCA), structură specializată care efectuează activităţi de control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu rolul de a coordona, monitoriza, investiga şi combate fraudele în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Principiul de funcţionare al acestei structuri este acela de a realiza activităţi de control inopinate la furnizorii de servicii medicale dintr-un judeţ, a mai spus Buşoi. DGMCA are în componenţă şapte coordonatori regionali, desemnaţi prin ordin al preşedintelui CNAS, care monitorizează şi coordonează activitatea desfăşurată de structurile teritoriale de control în aria administrativ-teritorială arondată şi efectuează acţiuni de control operative şi inopinate în aria de responsabilitate cu personal din cadrul caselor de asigurări de sănătate şi/sau DGMCA. Prima acţiune de control inopinat a DGMCA este în derulare din 17 decembrie 2013, în Bucureşti şi în nouă judeţe. “S-au organizat controale-fulger, inopinate, în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“ Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Piteşti, Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu“ Bucureşti. Nu am date finale, dar pot spune că sunt foarte multe lucruri în neregulă care ne îngrijorează”, a spus Buşoi. Preşedintele CNAS a menţionat, totuşi, că printre neregulile constatate se numără nerespectarea criteriilor de internare. “Am găsit cazuri internate în spitalizare de zi şi rezolvate în spitalizare continuă, iar de multe ori la foile de observaţie nu există calitatea de asigurat. Am mai găsit, ceea ce pentru noi a fost o uriaşă surpriză, foi de observaţie necompletate, ceea ce ridică un mare semn de întrebare şi pentru structurile de control local. Probabil, în prima săptămână din 2014, vom avea un raport detaliat cu ceea ce am găsit. Au mai fost cazuri sporadice de bolnavi ţinuţi în spital patru luni şi neasiguraţi ţinuţi în urgenţă peste trei zile, fără să existe dovada stării de urgenţă”, a spus Buşoi.