Spitalele ţărilor sărace rămân fără medici

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
SOS al Comitetului Permanent al Medicilor Europeni!

Spitalele ţărilor sărace rămân fără medici

Sănătate 07 Aprilie 2014 / 00:00 589 accesări

Nu mai constituie nicio noutate faptul că medicii pleacă pe capete în ţări dezvoltate, acolo unde munca le este răsplătită pe măsură, acolo unde spitalele le oferă condiţiile optime de muncă, dar şi acolo unde profesia de medic este respectată. În cadrul conferinţei “Better working conditions for better care”, organizată pe 4 şi 5 aprilie, la Bruxelles, de Comitetul Permanent al Medicilor Europeni (CPME), preşedintele Asociaţiei Europene a Medicilor de Spital, dr. Joao de Deus, a atras atenţia, din nou, asupra faptului că mai multe ţări care acordă procente mici din PIB Sănătăţii riscă să rămână fără medici în câţiva ani. Conferinţa CPME a analizat problemele cu care se confruntă medicii în ţările din întreaga Europă. Prezent la întrunire, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Vasile Astărăstoae, s-a axat pe inegalităţile care există între ţări, dar şi între regiuni din aceeaşi ţară, versus principiile ce se afirmă în documentele internaţionale, şi anume responsabilitate socială, dreptate socială, egalitate de şanse, echitate. El a subliniat, plecând de la studiul de caz România, că inegalităţile şi inechităţile au devenit o problemă globală şi, în consecinţă, soluţiile trebuie să fie globale prin politici intersectoriale şi prin colaborarea între state pentru eliminarea inegalităţilor. Problema nu este numai financiară, ea este şi de mentalitate. Aceste idei au fost reluate şi în intervenţiile celorlalţi vorbitori. Banii care merg spre sistemele de sănătate trebuie considerate investiţie şi nu costuri, fiind o precondiţie obligatorie pentru creşterea economică, a declarat Tonio Borg, comisarul european pentru Sănătate. “Planurile Comisiei Europene din anii viitori pun accent pe riscurile provocate de insuficienţa personalului din Sănătate. În anii următori, numărul posturilor vacante din Sănătate va creşte. Consider că banii care merg spre Sănătate sunt o investiţie, iar această investiţie include şi educaţia şi trainingul medicilor. Lupt împotriva discriminării de orice fel în Sănătate. Fiecare persoană trebuie să aibă acces egal la Sănătate. În viitor, trebuie să creăm mai multe instrumente legislative pentru a încerca să reducem inegalităţile. Politicienii din ţările membre recunosc că prevenţia este foarte importantă, pe termen lung salvează mulţi bani, însă, când te uiţi la bugetele Sănătăţii, vezi că în medie se acordă doar 3% prevenţiei”, a precizat Borg.

Dr. Joao de Deus, preşedintele Asociaţiei Europene a Medicilor de Spital, este de părere că “trebuie crescut procentajul acordat Sănătăţii, chiar şi în acele ţări unde PIB-ul nu este mare, altfel există riscul major şi real de a rămâne fără medici în aceste ţări”. Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dr. Stephane Vandam, a afirmat că inegalităţile constituie problema majoră în sistemele de sănătate. De aceea, strategia OMS adoptată în 2012 se referă la reducerea inegalităţilor. Între inegalităţi, una esenţială este legată de repartizarea forţei de muncă între diferite ţări şi regiuni, dar şi de finanţarea sistemelor, care nu ţine cont de provocările actuale, între care şi îmbătrânirea populaţiei. “Impactul distribuţiei inegale a profesioniştilor va avea urmări grave asupra sistemului de sănătate. Declaraţia de la Talinn recunoaşte că investiţiile în forţa de muncă din Sănătate sunt critice şi afectează ţările în contextul globalizării pieţei muncii. Forţa de muncă din Sănătate reprezintă 10% din totalul angajaţilor din ţările UE, iar 70% din bugetele Sănătăţii din UE acoperă cheltuielile cu personalul”, a declarat dr. Vandam.

“ZONE DEŞERTIFICATE DE MEDICI” Analiza făcută de către reprezentanţii autorizaţi ai celor mai importante organisme internaţionale este îngrijorătoare pentru România. În condiţiile în care, în câţiva ani, ţările dezvoltate din UE vor avea un deficit de aproximativ 50% de medici, ţările est-europene şi în primul rând România şi Bulgaria riscă să rămână cu zone deşertificate de medici. Este, poate, ultimul ceas în care mai pot fi luate măsuri de diminuare a efectelor negative. „Nu trebuie să fim naivi şi să ne închipuim că diferite ghiduri de recrutare sau recomandări ne vor proteja împotriva politicilor statelor dezvoltate de a-şi acoperi nevoia de personal calificat prin importul de medici. Trebuie să acţionăm în aşa fel încât o parte din medici să rămână în România”, a atras atenţia prof. dr. Vasile Astărăstoae.



12