De ieri, timp de 15 zile, toţi managerii de spitale au obligaţia de a solicita, în scris, direcţiei de sănătate publică din aria administrativ teritorială unde îşi desfăşoară activitatea, clasificarea, conform noii legislaţii în vigoare, a anunţat Ministerul Sănătăţii (MS). La rândul lor, direcţiile de sănătate publică au la dispoziţie cinci zile pentru a analiza cererile şi a încadra spitalele într-una dintre cele cinci categorii existente, în funcţie de nivelul de competenţă, după care vor trimite MS, pentru aprobare, noua clasificare, aşa cum prevede Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1408/2011. “Am realizat o nouă clasificare a spitalelor, mai simplă şi coerentă. Numai în Legea 95/2006 sunt enumerate o serie de clasificări în funcţie de criteriul regional, de specificul patologiei, de regimul proprietăţii sau din punctul de vedere al învăţământului medical şi al cercetării. În multe cazuri clasificările se întrepătrund, se suprapun sau se amestecă. De exemplu, unele spitale judeţene sunt regionale, clinice şi de urgenţă, şi pot fi şi instituţii publice cu secţii private, în acelaşi timp. Nu există o reprezentare coerentă a reţelei spitaliceşti”, a declarat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke.

AVANTAJE. Demnitarul susţine că principalele avantaje ale noii clasificări sunt creşterea eficienţei funcţionării spitalelor prin evitarea suprapunerilor şi paralelismelor cu alte unităţi spitaliceşti, asigurarea accesului echitabil al cetăţenilor la serviciile medicale continue, precum şi modelarea finanţării pe niveluri de competenţă şi de performanţă, păstrându-se însă metodologia unică naţională de finanţare (tarif pe caz ponderat unic la nivel naţional).

CINCI CATEGORII. Unităţile sanitare cu paturi se vor clasifica în cinci categorii astfel: spitale de categoria V (nivel de competenţă limitat – spitale care asigură, după caz, următoarele servicii medicale: servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronic, servicii medicale într-o singură specialitate sau servicii paleative); spitale de categoria IV (nivel de competenţă bazal - spitale care deservesc populaţia pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate); spitale de categoria III (nivel de competenţă mediu - spitale care deservesc populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate); spitale de categoria II (nivel de competenţă înalt – spitale care deservesc populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi din judeţele limitrofe, cu nivel înalt de dotare şi încadrare resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate); spitale de categoria I (nivel de competenţă foarte înalt – spitale care asigură asistenţa medicală la nivel regional, deservind populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt).

PENTRU PĂSTRAREA FUNCŢIONALITĂŢII… Pentru păstrarea funcţionalităţii sistemului naţional de urgenţă, inclusiv din punct de vedere al finanţării, care este asigurată cu surse de finanţare distincte din bugetul MS, se va utiliza în continuare clasificarea spitalelor de urgenţă prevăzută prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.1764/2006. „Având în vedere realităţile şi specificul organizării şi funcţionării spitalelor româneşti în prezent, MS va permite o clasificare provizorie, până la 31 decembrie 2011, pentru acele unităţi care, deşi nu îndeplinesc în acest moment totalitatea criteriilor minime de clasificare, se pot angaja într-un proces de conformare la aceste cerinţe, cu termene şi responsabilităţi precise”, se arată într-un comunicat al MS. De asemenea, s-a avut în vedere şi situaţia unităţilor care-şi pot coordona şi completa activitatea cu spitale învecinate, în special în centrele urbane de dimensiuni mari.

ÎNCEP ANALIZELE. La Constanţa, o mare parte dintre managerii de spitale din judeţ au trimis deja structurile unităţilor sanitare pe care le conduc, a declarat directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Constantin Dina. Reprezentantul MS în teritoriu a precizat că în circa două zile va analiza situaţiile înaintate, însă nu va putea trage concluziile. „Aşteptăm din partea lor şi situaţia dotărilor, resurselor umane, după care ne vom deplasa şi în teren să vedem exact cum stau lucrurile. Abia atunci ne vom putea pronunţa, vom putea da publicităţii toate clasificările spitalelor din Constanţa”, a declarat dr. Dina. Aşa cum stau lucrurile, în prezent, şi potrivit declaraţiei ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, prezent la Constanţa, la inaugurarea Unităţii de Primire a Urgenţelor (UPU) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, cel mai complet spital va fi SCJU. Dacă în urmă cu puţin timp oficialul declara că celei mai mari unităţi sanitare din judeţul nostru îi lipsesc două specialităţi, acum, managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, a declarat că acestea au fost acoperite. „Avem pneumologia, de care se spunea că nu e, s-a înţeles greşit. Există un compartiment de pneumo condus de dr. Tofolean”, a explicat dr. Căpăţână. În ceea ce priveşte specialitatea de boli infecţioase, managerul a declarat că şi această problemă a fost rezolvată, noile prevederi legale permiţând încheierea unui contract de prestări servicii. „Am încheiat un asemenea contract cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa”, spune dr. Căpăţână. Astfel, SCJU devine singurul spital din ţară care acoperă toate specialităţile.