La propunerea Ministerului Sănătăţii (MS), Guvernul a aprobat Strategia Naţională Actualizată de Raţionalizare a Spitalelor pe perioada 2011-2012. Documentul prevede măsuri care privesc reorganizarea sistemului spitalicesc, o finanţare mai sustenabilă, remodelarea cererii de servicii medicale, eficientizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, dar şi o strategie coordonată pe resurse umane. Una dintre cele mai importante prevederi ale strategiei se referă la clasificarea spitalelor, proces demarat anul trecut de MS. Până la 1 iunie 2011, spitalele vor fi clasificate în cinci categorii, în funcţie de competenţe. Metodologia de clasificare a spitalelor se află în dezbatere publică, pe site-ul MS, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial până la 1 aprilie. După acest termen, toate unităţile sanitare publice vor intra într-un proces de clasificare care se va desfăşura în maxim 30 de zile. Conform actului normativ, spitalele se vor clasifica pe cinci categorii, în funcţie de competenţe, după cum urmează: categoria I - nivel de competenţă foarte înalt; categoria II - nivel de competenţă înalt; categoria III - nivel de competenţă mediu; categoria IV - nivel de competenţă bazal; categoria V - nivel de competenţă limitat. Clasa I este clasa de competenţă foarte înaltă care, practic, corespunde profilului unui spital regional de urgenţă. „Astăzi, în România, nu există niciun spital care să se încadreze la clasa I de competenţă foarte înaltă. Sunt 18 specialităţi care ar trebui să se regăsească într-un spital de clasa I, ceea ce arată organizarea deficitară a reţelei spitaliceşti”, a spus ministrul Sănătăţii, Attila Cseke. Şi totuşi, Cseke a estimat că, în urma reorganizării spitalelor, până la sfârşitul anului, spitalele de urgenţă din Târgu-Mureş, Timişoara, dar şi Constanţa, ar putea intra în clasa 1 de competenţă. Strategia mai stabileşte şi elaborarea unui plan naţional privind spitalele şi a unui plan regional şi local privind sistemul spitalicesc, care va decurge în urma clasificării spitalelor.

“BANII URMEAZĂ PACIENTUL”. De asemenea, se prevede informatizarea sistemului şi introducerea cardului de sănătate. „Nu există costuri suplimentare pentru asigurat faţă de acel cost pe care noi l-am anunţat, şi care va fi în jurul valorii de 2 euro, nicio declaraţie notarială în plus la eliberarea cardului de sănătate şi nicio altă categorie de cheltuială pentru o eventuală analiză medicală”, a precizat demnitarul. O altă măsură cuprinsă în Strategie se referă la elaborarea planului naţional de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică în România. În prezent, există 11.000 de medici de familie în sistemul sanitar românesc, iar în pregătire, în perioada de rezidenţiat, mai sunt 4.800, fără şanse mari de a intra la terminarea specializării în sistemul reţelei de asistenţă medicală primară. Strategia naţională de raţionalizare a spitalelor şi a sistemului de sănătate cuprinde şi crearea unui fond naţional de reechilibrare a bugetelor spitalelor, care va avea ca principale criterii clasificarea spitalelor şi principiul “banii urmează pacientul”. De asemenea, se prevede încurajarea, prin mecanisme financiare, a participării asiguratorilor privaţi în sistemul asigurărilor de sănătate, dar şi introducerea pachetului minimal de servicii medicale, cu expertiza Băncii Mondiale. „În completarea acestui pachet minim de servicii medicale, asiguraţii vor putea accesa asigurările private de sănătate şi ne propunem să crească numărul de asigurări private în sistem”, a subliniat ministrul Cseke. Reamintim că, nu de mult, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Dan Căpăţână, spunea că SCJU ar mai avea nevoie de o specialitate să devină unitate clasificată în clasa I, respectiv infecţioase.