Constanța a fost în ultimii ani un exemplu în privința performanței sportive. Indiferent că vorbim despre volei, handbal sau rugby, sportivii constănțeni au arătat ce înseamnă performanța și că își merită titlurile de campioni. În ultimul an, însă, situația financiară a 10 dintre cluburile și asociațiile constănțene este din ce în ce mai gravă. Este vorba despre Asociația Club Sportiv „Școala de Fotbal Farul Constanța 2010“, Club Sportiv Volei 2004, Club Volei Municipal Tomis Constanța, Asociația Județeană de Rugby Constanța, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, Club Sportiv Baschet Club Farul, Club Sportiv Universitar Neptun, Fundația pentru Promovarea Sportului constănțean, Club Sportiv „Rugby Club Județean Farul” Constanța și Handbal Club Municipal Constanța. Situația este atât de gravă încât unele dintre ele riscă nu doar să retrogradeze pentru că nu mai au bani să se înscrie în competiții și pentru deplasări, ci chiar să intre în insolvență. Așteptau ca salvarea să vină de la Consiliul Județean Constanța (CJC), însă, din cauza unor ambiții de interpretare a legilor în vigoare, nici autoritatea județeană nu mai poate scoate bani din vistierie pentru a asigura bunul mers al sportului tomitan.

            ISTORIC Problemele au început în 2013, când, în urma unui control, inspectorii Curții de Conturi au decis, luând în calcul doar un act normativ, că CJC a acordat ilegal bani pentru 10 cluburi și asociații sportive. Ce înseamnă „ilegal“? Banii au fost acordați în baza Legii 69/2000 a educației fizice și sportului, și nu în baza Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. Atenție! Ambele acte normative sunt în vigoare. Legea sportului 69/2000 spune că autoritățile locale pot acorda sume pentru sport fără a fi nevoie de un contract de finanțare și un proiect în acest sens, iar cealaltă - că banii se dau doar în baza unui proiect pentru care se cereau sume exacte. Având în vedere că a alocat timp de nouă ani bani în baza aceluiași act normativ care este și acum în vigoare și nimeni nu a avut nimic de obiectat, CJC a finanțat sportul de performanță și în 2012 în baza Legii 69/2000. Curtea de Conturi nu doar că a spus „nu“, dar a și obligat, în baza unei hotărâri judecătorești, CJC să-și recupereze sumele acordate. Așa s-a născut litigiul. Dacă nu era suficient, Ordinul ministrului Sportului nr. 130 din 2006 (care vine să completeze Legea 350/2005) spune că asociația sau clubul sportiv nu poate primi bani dacă se află în litigiu cu instituția publică căreia îi solicită atribuirea unui contract de finanțare și că finanțările din fonduri publice se fac în baza Legii 350/2005.

            LĂMURIRI Pentru a veni în sprijinul autorităților locale și a le permite să finanțeze separat sportul de masă de cel de performanță, la mijlocul lui februarie, ministrul Tineretului și Sportului, Gabriela Szabo, a emis Ordonanța 2. Asta părea să fie o gură de aer pentru cluburile sportive care așteptau, aproape sufocate, să se emită cadrul legal pentru a putea fi finanțate. A durat un pic mai mult însă până când ministerul a dat lămuriri cu privire la normele de aplicare. Surpriză! Sunt aceleași din Legea 350 și Ordinul 130. „Noi speram să ni se spună că Ordonanța 2 excede Legii 350. Nu este așa. Suntem în continuare legați de mâini pentru că, în condițiile în care nu se abrogă măcar Ordinul 130, nu putem aloca bani pentru niciunul dintre cluburile cu care suntem în litigiu, până la stingerea acestor litigii. Am solicitat acest lucru și așteptăm să vedem dacă va fi posibil. Am solicitat și ca cele două ramuri să fie legiferate separat. Până atunci însă, singura speranță pentru cluburi în perioada următoare este să găsească sponsori în mediul privat“, a declarat vicepreședintele CJC cu atribuții de președinte, Cristinel Dragomir. Singurul club sportiv constănțean care nu se află în această situație este Fotbal Club Farul Constanța.

„De la extaz la agonie, distanța este foarte mică“

În actualele condiții, situația cluburilor sportive constănțene de performanță devine tot mai critică, ultima echipă care a tras un semnal de alarmă fiind Club Volei Municipal Tomis Constanța, autoarea unor performanțe de răsunet în voleiul masculin european în ultimii ani. „Nefinanţarea reprezintă o modalitate de a ne distruge. Nu pun în discuție situația lui Nicușor Constantinescu, dar nu înseamnă că, dacă dispare un om, dispare tot ceea ce este legat de o anumită zonă de activitate. Nu punem sub semnul întrebării justiția, care își face datoria așa cum crede de cuviință. Nu e domeniul nostru, nu ne putem pronunța, dar de ce suntem și noi sacrificați alături de toți ceilalți? De ce toată lumea, atunci când se uită la sportul din Constanța, se uită ca la o activitate desfășurată de Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky? Ei nu au făcut altceva decât să se implice, să caute să ajute această activitate. O activitate care s-a făcut pentru comunitatea constănțeană, pentru sportul constănțean, pentru sportul românesc. Cu toții ne-am mândrit și am fost fericiți când am jucat în Cupele Europene, când am adus în Sala Sporturilor echipe de renume din străinătate. Însă, de la extaz la agonie, distanța este foarte mică”, a declarat Serhan Cadâr, directorul executiv al CVM Tomis.

O situație atipică s-a întâlnit la CSU Neptun. „Echipa noastră este înscrisă în campionat de clubul de drept public CSU Neptun. Ceea ce a anunțat Consiliul Județean Constanța este doar o similitudine de nume și se referea la clubul de drept privat. Inițial, noi am pornit cu un club de drept privat, dar ne-am dat seama că acesta nu poate îndeplini ceea ce doream și am înființat un club sportiv universitar, prin ordin de ministru. Litigiul existent este între CJC și clubul de drept privat. Noi nu avem vreun litigiu, astfel că suntem eligibili, iar dacă se va hotărî Consiliul Județean să ne acorde banii, îi putem primi”, a spus Cornel Panait, președintele CSU Neptun Constanța.