Nivelul aprobării europene faţă de politica externă a preşedintelui american, Barack Obama, este de patru ori mai mare decît sprijinul adus predecesorului său, George W. Bush, potrivit unui sondaj publicat miercuri de German Marshall Fund of the United States (GMF). Studiul Transatlantic Trends 2009 arată că trei din patru respondenţi (77%) din UE şi Turcia sprijină abordarea lui Obama privind afacerile internaţionale, în comparaţie cu doar unu din cinci (19%), care au aprobat politica externă a lui Bush în 2008. Totuşi, persoanele din Europa Centrală şi de Est, dar şi din Turcia sînt mai puţin entuziaste cu privire la Obama şi SUA decît cele din Vestul Europei. În timp ce majoritatea covîrşitoare a europenilor occidentali (86%) este favorabilă politicilor conduse de Obama, respondenţii din ţările central şi est-europene continuă să îl susţină dar la un nivel mai moderat (60%). În plus, popularitatea lui Obama nu a reuşit să rezolve divergenţele privind Afganistanul, Iranul şi schimbările climatice. Nivelul sprijinului faţă de actualul preşedinte american a trecut de 80% în Germania, a atins 77% în Franţa, 70% în Portugalia şi 64% în Italia. Niciun alt indicator nu a înregistrat o schimbare atît de mare în cei opt ani în care sondajul Transatlantic Trends a fost realizat. Chiar şi în Turcia, 50% dintre respondenţi îl sprijină pe Obama, ceea ce reprezintă o creştere cu 42% faţă de nivelul de aprobare de doar 8% a politicilor lui Bush în 2008.

În pofida susţinerii tot mai mari a europenilor faţă de cooperarea transatlantică în domeniul securităţii, aliaţii NATO nu au ajuns la un acord în privinţa Afganistanului. Aproape două treimi din europeni (63%) sînt pesimişti în legătură cu stabilizarea situaţiei în ţara afectată de război. În acelaşi timp, majoritatea americanilor (56%) sînt optimişti. Opinia dominantă în toate ţările în care a fost efectuat sondajul, cu excepţia SUA, este de a reduce numărul trupelor sau de a le retrage complet. Peste jumătate dintre vest-europeni (55%) şi două treimi dintre est-europeni (69%) vor ca numărul trupelor ţării lor în Afganistan să fie redus sau ca acestea să fie retrase complet. În SUA, însă, mobilizarea de trupe în Afganistan este privită diferit, în funcţie de orientarea partinică a celor intervievaţi. Doi din cinci democraţi (46%) şi independenţi (43%), dar doar unu din cinci republicani (22%) vor să reducă sau să retragă forţele americane din Afganistan. Totuşi, zece din 12 ţări europene doresc creşterea contribuţiilor europene, în vederea reconstrucţiei economice a Afganistanului, conform solicitării lui Obama. Europenii şi americanii sînt în dezacord în legătură cu Iranul. Dacă eforturile diplomatice ar eşua în împiedicarea Teheranului de a dobîndi arme nucleare, majoritatea persoanelor din UE (53%) ar dori intensificarea presiunilor asupra Iranului, excluzînd folosirea forţei militare. Americanii cer în proporţie de 47% creşterea presiunilor diplomatice asupra Iranului, menţinînd însă opţiunea recurgerii la forţă. Republicanii (57%) şi independenţii (49%) sînt mult mai predispuşi decît democraţii (36%) să susţină opţiunea militară în relaţiile cu Teheranul. O preocupare în rîndul aliaţilor NATO este constituită de atitudinea Moscovei faţă de vecinii săi. În 2009, şapte din zece europeni (70%) doresc acordarea de asistenţă de securitate din partea UE pentru democraţiile emergente, cum ar fi Ucraina şi Georgia. Majoritatea americanilor (68%) sprijină o acţiune similară din partea Washingtonului. Majoritatea respondenţilor din statele membre NATO (62%) şi din SUA (66%) sprijină o asistenţă acordată de NATO acestor democraţii. Economia este o preocupare majoră de ambele părţi ale Atlanticului. Europenii se aşteaptă la sprijin din partea Washingtonului, parţial datorită popularităţii lui Obama. Un procent de 29% dintre americani şi 31% dintre europeni cred că rezolvarea problemelor economice internaţionale ar trebui să fie prioritatea preşedintelui american şi a liderilor europeni. Aceste procente depăşesc alte teme importante: terorismul internaţional, schimbările climatice sau Orientul Mijlociu. Patru din cinci europeni (79%), dar doar jumătate dintre americani (54%) aprobă politicile de economie internaţională ale lui Obama în primele luni ale mandatului său.

Transatlantic Trends 2009 - un proiect al German Marshall Fund of the United States şi al Compagnia di San Paolo (Italia), cu sprijin din partea Fundacao Luso-Americana (Portugalia), Fundacion BBVA (Spania) şi Tipping Point Foundation (Bulgaria) - analizează opinia publică din SUA şi 12 ţări europene: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Turcia, România şi Bulgaria. Proiectul, avînd ca scop studierea relaţiilor transatlantice, a fost realizat prin interviuri cu peste 13.000 de persoane, în perioada 9 iunie-1 iulie 2009 şi are o marjă de eroare de plus/minus trei puncte. Pentru cel de-al optulea an consecutiv, participanţilor li s-a cerut să-şi exprime punctele de vedere în legătură cu celelalte ţări, cu ameninţările globale, obiectivele politicii externe, conducerea la nivel internaţional şi instituţiile multilaterale.