Finanţarea deficitului bugetar la costuri rezonabile este vitală pentru România în condiţiile actuale, cînd este dificil de acoperit şi un nivel redus, de 2% din PIB, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. \"Finanţarea deficitului bugetar nu este spre coada intereselor noastre. Este o chestiune foarte serioasă. (...) Cauza blocajului financiar o reprezintă şi întîrzierea plăţilor la buget către furnizori\", a spus Isărescu. El a exemplificat că un deficit de aproape 3% din PIB reprezintă peste 16 miliarde lei, sumă care nu este uşor de finanţat ţinînd cont că există limitări ale liniilor de finanţare externe la nivelul sistemului bancar şi acces greu la emisiuni externe pentru stat. Benefic pentru România ar fi şi un acord de prefinanţare sau un împrumut general de la Uniunea Europeană (UE), care ar duce la un grad optim de absorbţie a fondurilor europene, este de părere şeful băncii centrale. \"Sînt de acord cu preşedintele Băsescu, care a anunţat o cifră, a făcut un calcul. Fondurile europene sînt de 6-7 miliarde de euro. Nu sîntem pregătiţi din punct de vedere organizatoric, al capacităţii de absorbţie. În aceste condiţii, o prefinanţare, un împrumut general de la UE nu ar strica\", a afirmat Isărescu. El a adăugat că nu este un opozant al unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar că trebuie lămurit că liniile de finanţare de la fond reprezintă un swap în care banca centrală oferă lei şi primeşte valută, fiind doar o protecţie a rezervelor valutare. La finele lunii ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că nu este partizanul unui împrumut de la FMI, ci din bani europeni, şi a menţionat că a anunţat Comisia Europeană că România intenţionează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde euro, sub supravegherea Fondului. Dezavantajul oricărui acord de finanţare va fi însă costul mare, de sute de milioane de euro, pe care România trebuie să-l suporte în viitor fără să se cunoască, în acest moment, ce gol de finanţare va avea sectorul privat, a declarat Isărescu. \"Cum ar fi ca o bancă centrală sau un guvern să se împrumute? Ca să ce?... Să acopere un gol de finanţare al sectorului privat care nu se ştie cît de mare este? (...) La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimţi în viitor. Cineva le va plăti\", a afirmat guvernatorul BNR. El a menţionat însă că dacă o parte a băncilor comerciale \"nu vor putea să rostogolească toate liniile de finanţare\" şi va apărea o scădere a creditării fără a fi compensată de băncile româneşti, atunci s-ar putea observa o scădere a economiei şi o creştere a deficitului, ceea ce ar crea probleme. \"Sîntem deschişi la ideea unei finanţări externe, dar nu pe picior (nu pe fugă - n.r.). Discuţiile să se facă pe o bază solidă. Avem o primă bază de evaluare şi solicităm o corelare şi din partea băncilor comerciale şi a specialiştilor interni şi externi\", a spus Isărescu. Guvernatorul a recunoscut că datoria privată pe termen scurt este mare, dar a reamintit că sumele sînt concentrate la cîteva bănci şi cîteva corporaţii mari. El a mai atras atenţia să nu se mai creze confuzie şi să se discute distinct despre datoria publică aflată la cele mai mici niveluri din Europa şi datoria privată.