PUȚINI, DAR BUNI Constanța nu stă nici bine, nici rău la protecția proprietății intelectuale. În ultimii trei ani, indicatorii Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru județul nostru au fost relativ constanți - avem circa 20 de cereri de brevet, 255 de cereri de marcă și în jur de 9 - 10 desene industriale. În toată țara, OSIM primește anual aproximativ 9.000 de cereri de înregistrare a mărcilor. În acest context, puținele firme constănțene care inovează și sunt interesate să-și apere produsele merită premiate; asta este baza Trofeului Creativității, un eveniment organizat an de an de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, în parteneriat cu OSIM. La ediția din acest an, câștigătoare a fost firma Triton SRL, distribuitor de scule și utilaje industriale și echipamente de protecție, care a depus 75 de cereri de înregistrare a mărcilor, iar OSIM i-a acordat 36 de mărci. Pe locul 2 s-a clasat Universitatea „Ovidius“, cu opt brevete de invenție, iar pe 3 - producătorul de mase plastice Sterk Plast, cu 10 desene și modele înregistrate. Prezentă la eveniment, Tatiana Radu, specialist OSIM, le-a reamintim constănțenilor că, odată cu intrarea în UE și apropierea aderării la zona euro, este din ce în ce mai ușor să îți protejezi mărcile. „Am introdus cererea electronică de protecție a mărcii. Cei interesați pot face asta de acasă, din fața computerului, iar legislația în domeniu este extrem de prietenoasă. Cine activează doar în România depune cererile la OSIM. Cine are activitate și în UE merge la OHIM, oficiul comunitar de profil. Se depune o singură cerere și se plătește o singură taxă, iar marca este protejată în toate statele UE“, a declarat, pentru „Telegraf“, reprezentantul OSIM.

NU MI-E FRICĂ DE DRACOOLA! În ceea ce privește invențiile și mărcile trăsnite, Constanța e destul de... serioasă. „Investițiile trăsnite sunt în SUA. La noi trebuie să aibă aplicabilitate industrială. Există cereri, dar nu toate se brevetează“, a mai spus Tatiana Radu. La nivel național și în special în București, situația este diferită, iar oamenii de afaceri dau dovadă de o imaginație ieșită din comun atunci când vine vorba de protecția mărcilor. Iată câteva exemple: Sharuiește fericit (marcă Telekom), Târgul de purici și Al 9-lea cer. Aplecarea spre religie este cât se poate de evidentă; așa au apărut mărcile La Poarta Raiului, Descântecul săptămânii, Focul sacru, Fuga de strigoi și Noua Ordine Vibrațională. Alți manageri vor să evidențieze clar calitățile produselor - Zdravăn moldovenesc, crescut de pământ, pui moldovean, crescut agale în 61 de zile și oleacă! Iar o mâncare bună merge cu o băutură pe măsură - Sprițificator și, bineînțeles, Dracoola.