Reprezentanţii SRI au declarat sâmbătă, pentru Mediafax, despre deciziile prin care aşa-zisa Lege "Big Brother" şi Legea cartelelor prepay au fost declarate neconstituţionale, că efectul acestora "a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale". Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, a transmis un punct de vedere privind deciziile Curții Constituționale a României (CCR) nr. 440/08.07.2014 și nr. 461/16.09.2014, prin care au fost declarate neconstituționale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenția datelor (cunoscută ca Legea "Big Brother"), respectiv Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicațiile electronice și regimul cartelelor preplătite. Sursa citată precizează, în primul rând, că SRI își desfășoară activitatea cu deplin respect pentru lege, în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului, cu standardele internaționale și cu angajamentele ce derivă din calitatea României de membru al comunității euroatlantice, în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate. "Rezultatele activității desfășurate până în prezent, care plasează instituția în elita comunității de intelligence, buna reputație profesională a SRI, precum și încrederea populației în capacitatea instituției de a proteja drepturi și valori consacrate constituțional au fost posibile și datorită existenței unui cadru normativ corelat cu evoluția tehnologică", mai spune Sava. În acelaşi punct de vedere se subliniază că SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile CCR, dar "atrage atenția cu privire la implicațiile pe care le generează aceste decizii, consecințele fiind deja resimțite în reducerea drastică a capabilităților operaționale, în imposibilitatea instituțiilor statului de gestiona riscuri și amenințări iminente la adresa securității naționale, precum și în crearea unor vulnerabilități fără precedent, de natură a afecta siguranța cetățenilor".

În acest context, SRI reiterează faptul că, în mod curent, grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere - spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică și alte preocupări de natură criminală - utilizează anonimitatea în comunicații, permisă acum de legea română, pentru acțiuni care afectează grav securitatea națională și ordinea publică, atât pe teritoriul țării noastre, cât și în spațiul euroatlantic sau al altor state. Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea și înlăturarea amenințărilor manifestate la adresa României, nu poate fi, în situația actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. "Prezervarea intereselor de securitate națională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate și revirimentul unor amenințări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absența unor instrumente juridice care sムasigure atât Serviciului Român de Informații, cât și celorlalte instituții ale statului cu atribuții privind apărarea, ordinea publică și securitatea națională cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităţilor specifice în acest domeniu", mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Pe de altă parte, SRI menţionează că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenția datelor "este diferenţiată, respectiv corelată cu specificul și natura riscurilor și amenințărilor cu care se confruntă fiecare dintre țări și îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacităţile naționale de răspuns la riscuri și ameninţări". Tot despre deciziile prin care au fost declarate neconstituţionale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora "a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale". "Activități riguros reglementate în țările cu tradiție democratică sunt acum suspendate în România, care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluțiile tehnologice și dinamica alertă a riscurilor și amenințărilor locale și regionale", mai spune reprezentantul SRI.

În consecinţă, arată Sorin Sava, în raport cu misiunile încredințate și angajamentele internaționale asumate, SRI îşi exprimă, "în mod onest și transparent, îngrijorarea cu privire la situația creată" și consideră "necesară adoptarea urgentă a unor soluții normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului și responsabilitatea de a apăra securitatea națională, astfel încât instituțiile statului care au acest rol să își poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetățenilor României".