Societatea Română de Pneumologie (SRP) împreună cu grupul de lucru pentru transplant pulmonar din cadrul SRP au susţinut o conferinţă de presă şi au redactat o scrisoare deschisă prin care arată de ce nu se poate face transplant de plămâni în ţara noastră în prezent.

"În acest moment sistemul sanitar din România nu este pregătit să susţină în deplină siguranţă pentru pacient transplantul pulmonar. Deşi actul operator (operaţia în sine) poate fi sustenabil la noi în ţară, monitorizarea post-transplant şi managmentul complicaţiilor postransplant, nu sunt fiabile în acest moment în România. Procedurile complexe care trebuie executate postransplant pentru a diagnostica şi trata aceste complicaţii postransplant pulmonar, extrem de frecvente şi complexe nu pot fi efectuate corect şi complet în acest moment în România. Ţara noastră nu are o echipă medicală extinsă, multidisciplinară cu o vastă experienţă în domeniu: ATI, pneumologie, reabilitare, radiologie, bronhologie intervenţională, cardiologie inclusiv intervenţională, anatomie patologica. Dotările corespunzătoare pentru această echipă multidisciplinară, laboratoarele şi dotările aferente nu există. Medicaţia post-transplant nu se poate asigura. Experimente de transplant au avut loc şi în Turcia, în 1999, cu o rată de supravieţuire de 0%", se arată în scrisoarea deschisă redactată de Societatea Română de Pneumologie (SRP).

În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută alături de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, membrii SRP au suţinut la unison că niciun centru medical din România nu are dotările necesare pentru a îngriji un pacient după efectuarea transplantului pulmonar.

"Ne-am ocupat de pacienţii transplantaţi cu o anumită limitare de competenţă. Aveţi încredere în medicina pe care o oferim, nu suntem neprofesionişti, dar performanţa în medicină nu atârnă numai de calităţile intrinseci ale actorilor, ci şi de eficienţa şi implicarea sistemului. Deseori sistemul de sănătate n-a fost în măsură să crească, să stimuleze performanţele specialiştilor. Avem toate grupurile şi competenţele necesare efecturăii transplantului, numai că la ceea ce există e nevoie şi de o bază, de o infrastructură. Trebuie să existe un adevărat program, să se identifice obiectivele, mijloacele, actorii să fie evaluaţi şi nu să se lase câmp liber haiduciei şi iniţiativelor extrem de dezamăgitoare", a declarat Bogdan Miron, profesor universitar doctor, specialist pneumolog, Institutul ,,Marius Nasta", Bucureşti.

Până în acest moment au fost transplantaţi 38 de pacienţi români la spitalul universitar AKH Viena, care sunt monitorizaţi în centrele de referinţă din ţară, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, în strânsă colaborare cu echipa de post-transplant a centrului AKH Viena, iar în momentul în care apar complicaţii ce depăşesc competenţele medicilor români, aceşti pacienţi sunt trimişi la Viena pentru tratament, toate cheltuielile fiind suportate de stat.

"În cazul în care astăzi s-ar începe programul de transplant în România, chiar şi sub forma unor intervenţii simple, niciunul dintre pacienţii transplantaţi la AKH Viena nu ar mai putea merge la tratament acolo, niciun român nu ar mai putea face transplant pulmonar în străinătate, pentru că nu se va mai putea apela la formularul E112, prin care CNAS decontează astfel de intervenţii", a explicat Cristian Cojocaru, medic primar la Clinica de Pneumologie din Iaşi.

Referitor la spitalul Sfânta Maria din Bucureşti, specialiştii pneumologie din cadrul SRP spun că nimeni nu ştie exact care sunt dotările acestei unităţi medicale şi nici cine sunt specialiştii care ar urma să lucreze acolo. Din analiza proiectului prezentat de managerul unităţii medicale, membrii Societăţii Române de Pneumologie au ajuns la concluzia că viaţa unui pacient care face transplant pulmonar în această unitate ar fi serios pusă în pericol prin prisma faptului că pentru multe dintre investigaţiile medicale post-operatorii acesta ar trebui transportat, cu salvarea, la alte trei spitale. Astfel, pericolul contractării unor infecţii ar fi foarte mare, iar viaţa pacientului va fi pusă în pericol, susţin membrii SRP.

"În cadrul Societăţii Române de Pneumologie s-a constituit, din data de 6 octombrie 2016, Grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar, sub coordonarea Profesorului Universitar Doctor Ioan Cordoş, grup care nu a fost consultat până în acest moment în această problematică. Ne-am bucura ca în urma acestor dezbateri publice să se găsească o soluţie rapidă în favoarea pacienţilor care necesită transplant. Ne manifestăm încă o dată îngrijorarea în privinţa forţării acestui act medical", se mai arată în scrisoarea deschisă a SRP.