De ce nu avem CAS reduse prin OUG, că doar e modă la noi? De ce FMI nu și-a dat acordul? Cât timp rezistă bugetul dacă firmele vor plăti contribuții sociale mai mici cu cinci puncte procentuale? Sunt doar câteva dintre întrebările care planează în jurul celei mai așteptate măsuri pro-business din ultimii ani și la care nimeni n-a oferit încă vreun răspuns. Ieri, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, un om bine documentat, a avertizat că fondurile suplimentare încasate din taxa pe stâlp (care ar urma să acopere impactul tăierii CAS de la 1 octombrie - n.r.) s-au epuizat deja, fiind folosite pentru a acoperi incompetența Fiscului din primele luni ale anului, iar pentru anii următori vor fi necesare măsuri susținute de compensare.

UITE BANII, NU SUNT BANII Plusul de încasări din taxa pe stâlp este deja epuizat, întrucât acoperă colectarea slabă din trimestrul I, când Fiscul era dezorientat de atâta restructurare, așa că nu poate compensa pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, iar pentru 2015 va fi nevoie de multe alte măsuri pentru a atinge ținta de deficit de 1,4% din PIB, spune președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. „Estimările pentru taxa de stâlp erau de 500 milioane lei, dar se pare că discutăm totuși de vreo 1,5 miliarde. Avem un miliard de lei în plus, însă este iluzoriu să crezi că acei bani mai sunt disponibili. Încasările ANAF sunt în urmă cu fix un miliard de lei și mi-e greu să cred că va recupera în lunile următoare. Practic, câștigul suplimentar din taxa pe stâlp s-a epuizat prin necolectarea taxelor în trimestrul întâi“, punctează Dumitru. Pe de altă parte, secretarul de stat în MFP Gheorghe Gherghina, aprobat luni ca membru în CA al băncii centrale, spune că sunt resurse pentru reducerea CAS în ultimele trei luni, dar recunoaște că, în 2015, va fi nevoie de măsuri suplimentare: „Avem taxa pe stâlp, care va aduce mai mulți bani, dar pregătim și o serie de măsuri pe linia colectării de taxe (controlul averilor mari - n.r.)“. În replică, președintele Consiliului Fiscal spune că, deşi măsura de reducere a CAS este aşteptată de toată lumea şi este absolut necesară, golul bugetar de ordinul miliardelor de lei creat în urma aplicării sale va trebui acoperit cu măsuri compensatorii, întrucât România s-a angajat în fața UE pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 1,4% pentru 2015, asumată de România în faţa Uniunii Europene.

NU-I DRACUL ATÂT DE NEGRU Derapajul deficitului nu este însă un pericol atât de mare pe cât îl pictează unii analiști, consideră vicepreședintele Băncii Europene pentru Investiții, Mihai Tănăsescu: „Reducerea CAS trebuie susținută cu o restructurare a Fiscului, pentru îmbunătățirea colectării, și cu o prioritizare corectă a cheltuielilor publice, astfel încât volumul investițiilor să aibă un trend crescător“. Reprezentanții mediului de afaceri sunt totuși ceva mai circumspecți, afirmând că reducerea CAS aduce prea multe întrebări și prea puține răspunsuri. „Într-o țară în care fiscalitatea pe muncă ajunge la peste 44% din costurile totale, o asemenea măsură nu poate să nu fie bună. Angajatorii militează pentru orice diminuare a fiscalității, indiferent că este populistă, necesară, strategică sau impusă. Problema este însă următoarea - este sau nu sustenabilă reducerea CAS și de ce nu a convins FMI? Statul are resurse pentru octombrie - decembrie, dar ce se întâmplă în 2015, 2016 sau 2017, în condițiile în care „administratorul nostru judiciar“, FMI, ne supraveghează așa cum orice creditor o face cu firmele insolvente de la care trebuie să recupereze bani?“, spune secretarul general al filialei constănțene a Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR) 1903, Claudiu Octavian Ceti. El apreciază că firmele românești ar putea fi ajutate cu adevărat doar printr-o serie de stimulente fiscale substanțiale, care ar putea fi asigurate printr-o reducere a cheltuielilor statului.

OARE DE CE? Întrebarea de 100 de puncte a reprezentantului UGIR 1903 Constanța și a altor analiști este următoarea - de ce Guvernul nu a aprobat reducerea CAS prin Ordonanță de Urgență, așa cum a făcut și cu celelalte măsuri fiscale, asumându-și responsabilitatea? „S-a aprobat doar proiectul de lege, care merge mai departe către Parlament și președinte. Chiar dacă sunt promisiuni de la Camera Deputaților și Senat că lucrurile se vor mișca repede, tot cred că vom prinde 2015 (adică exact așa cum dorește în realitate Fondul Monetar Internațional!)“, conchide Ceti. Concluzia, și în acest caz, este una care se aplică generalizat în România - vom trăi și vom vedea.