80% din firmele mici din Europa ar putea fi scutite, în circa doi ani, de adoptarea standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS), însă decizia aparţine fiecărei ţări, a declarat, ieri, la Bucureşti, directorul în cadrul Corpului Experţilor Contabili din Marea Britanie, Nigel Sleigh-Johnson. \"Există posibilitatea să ne dăm seama că peste un an sau doi vor exista companii mici care vor fi scutite de adoptarea IFRS, însă acest lucru va rămîne la latitudine naţională. Credem că 80% din companiile mici vor fi scutite de acest sistem de raportare statutară\", a spus Sleigh-Johnson. El a arătat că IASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) derulează un proiect de simplificare a standardelor IFRS, astfel încît noile standarde ar putea apărea în următoarele luni, fiind destinate IMM-urilor şi entităţilor private care nu trebuie să răspundă public. \"Companiile mici care nu au răspundere publică ar putea folosi în perioada următoare IFRS-ul simplificat\", a spus Sleigh-Johnson. Reprezentantul Corpului Experţilor Contabili din Marea Britanie apreciază că România se confruntă cu alegeri dificile de implementare a standardelor IFRS, însă în prezent există o experienţă mai bogată, pe care companiile o pot utiliza, faţă de 2005, cînd erau prea puţini specialişti. \"Acum lucrurile stau mai bine, standardele sînt complexe şi se modifică, dar există specialişti buni şi beneficii pe care nu le aveam cu cîţiva ani în urmă\", a adăugat Sleigh-Johnson. În Uniunea Europeană, în cele 25 de state membre (înainte de aderarea României şi Bulgariei), toate companiile internaţionale au fost obligate să folosească IFRS. Sleigh-Johnson a mai menţionat că 75% din companiile din UE au adoptat standardele IFRS. El a atras atenţia că, pentru implementarea acestor standarde, cele mai mari probleme le au, de regulă, companiile din sectorul financiar, precum băncile şi societăţile de asigurări, care au cele mai multe contracte ce trebuie analizate şi revizuite. Implementarea IFRS presupune, pe lîngă durata mare de timp necesară, costuri semnificative pentru toate companiile, cele mai ridicate fiind în cazul băncilor. \"Adoptarea şi implementarea standardelor IFRS reprezintă un proces lung şi costisitor pentru companii, unele bănci cheltuind cîteva milioane de euro. Spre exemplu, un departament guvernamental dintr-o ţară care a trecut la IFRS a cheltuit circa 150-200 milioane euro\", a afirmat Sleigh-Johnson Pentru o companie medie, implementarea IFRS durează circa doi ani, însă Sleigh-Johnson apreciază că ar trebui să fie planificată cu trei-patru ani înainte, astfel încît firma să se obişnuiască cu standardele şi să informeze piaţa despre schimbările care urmează să se producă în companie. În situaţia actuală de criză economică, companiile ar trebui să aibă grijă în primul rînd de bunul mers al afacerilor, însă ar trebui să aibă în vedere şi implementarea IFRS, ca obiectiv secundar. Alte domenii în care companiile au întîmpinat dificultăţi pentru implementarea IFRS au fost cel farmaceutic şi cel al gazelor şi petrolului. El a menţionat că 150 de ţări, la nivel mondial, ar putea să adopte standardele IFRS pînă în 2011.