* Conflictul israeliano-libanez, nedeclarat în mod oficial, se agravează. Israelul a extins ofensiva asupra Libanului şi a instituit o blocadă totală. Aeroporturile libaneze au fost ţinta raidurilor israeliene, iar marina militară israeliană a blocat mişcarea navelor în porturile Saida, Tyr, Beirut şi Tripoli, după ce a pătruns deja în apele teritoriale ale Libanului. Armata israeliană intenţionează să desfăşoare atacuri dure asupra unor ţinte aparţinînd Hezbollah din capitala Libanului. Aeroportul Internaţional din Beirut şi-a întrerupt activitatea după ce aviaţia israeliană a bombardat două piste ale acestuia, la o zi după ce gruparea şiită libaneză Hezbollah a răpit doi militari israelieni.

* Peste 12 poduri au fost distruse în urma atacurilor aeriene ale Israelului, de miercuri. Liniile de telefonie fixă dintre Beirut şi sudul Libanului au fost întrerupte. În plus, bombardamentele terestre şi aeriene au devastat reţeaua rutieră.

* În reuniunea de urgenţă care a avut loc în cursul nopţii de miercuri spre joi, Cabinetul lui Ehud Olmert a pus responsabilitatea pentru cele întîmplate pe seama Guvernului libanez. În replică, autorităţile de la Beirut au solicitat încetarea imediată a ostilităţilor. Executivul de la Beirut susţine, însă, că nu a ştiut nimic despre acţiunile Hezbollah şi a cerut convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.

Comunitatea internaţională nu îşi mai ascunde îngrijorarea faţă de situaţia din Orientul Mijlociu. Comisia Europeană s-a declarat "şocată de anvergura violenţelor" şi a făcut apel la reţinere. Statele Unite cer tuturor părţilor implicate în conflict să dea dovadă de reţinere, însă recunosc "dreptul Israelului de a se apăra". La rîndul său, Germania se declară "principalul negociator între Liban şi Israel". Aceste mesaje au fost transmise ieri, de la Straslund, în cadrul conferinţei de presă comune a preşedintelui american, George W. Bush şi cancelarului german, Angela Merkel. Preşedintele Bush a afirmat că "Siria va trebui să dea socoteală pentru ceea ce se întîmplă în Liban".

Conflictul israeliano-libanez, nedeclarat oficial, a făcut peste 100 de morţi în numai 48 de ore. Peste jumătate dintre victime sînt civili libanezi, aşa-zise victime colaterale, între care 15 copii, inclusiv un bebeluş de 10 luni şi 31 de militanţi Hezbollah. În confruntări şi-au pierdut viaţa şi 10 soldaţi israelieni. Şapte rachete lansate din Liban au lovit, joi, ţinte din centrul oraşului Safed, situat în nordul Israelului, provocînd rănirea a 11 persoane. Oraşul este situat la circa 15 de kilometri de graniţa Israelului cu Libanul, fiind unul dintre oraşele aflate la cea mai mare distanţă de graniţă atacate cu rachete de gruparea Hezbollah. Presa israeliană a relatat că mişcarea libaneză a lansat sute de rachete în nordul ţării, provocînd moartea a cel puţin un civil.

Israelul a atacat imediat aeroportul din Beirut şi a impus o blocadă asupra porturilor libaneze, extinzînd represaliile. La rîndul său, mişcarea Hezbollah, care a ameninţat că va bombarda oraşul Haifa, al treilea ca mărime din Israel, situat la 35 de kilometri la sud de graniţa cu Libanul, s-a ţinut de cuvînt, ieri seară, lansînd o rachetă. Libanul a fost avertizat să evacueze toţi rezidenţii din sudul capitalei Beirut, unde se bănuieşte că se ascunde liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah. Rezistenţa Islamică, aripa militară a Hezbollahului şiit libanez, a anunţat că a lansat, ieri, rachete cu rază lungă de acţiune, de tip Raad-1, asupra unei baze aeriene israeliene din nordul statului evreu. Oficialii Hezbollah afirmă că baza a fost lovită, cel puţin o persoană fiind ucisă şi alte 29 rănite. Marina militară a împiedicat orice mişcare a navelor în porturile libaneze Saida, Tyr, Beirut şi Tripoli. Navele militare israeliane au intrat deja în apele teritoriale libaneze, în cadrul blocadei generale impusă Libanului. Aviaţia israeliană a lovit şi releul pe care televiziunea Hezbollah îl amplasase pe o colină aflată în apropiere de Baalbeck, ucigînd un militant al grupării de gherilă şi rănind alţi patru.

Raiduri israeliene şi în Teritoriile Palestiniene

Preşedintele palestinian, Mahmud Abbas, a avertizat asupra riscurilor de declanşare a unui război, după lansarea amplei ofensive israeliene în Liban, pentru eliberarea a doi soldaţi răpiţi de gruparea Hezbollah. "Intensificarea operaţiunilor militare din Liban ne face să ne temem de un război regional, care va îndepărta şansele de pace, stabilitate şi securitate în Orientul Mijlociu", a afirmat Mahmud Abbas, într-o conferinţă de presă comună cu premierul nipon, Junichiro Koizumi, care efectuează un turneu diplomatic în regiune. Preşedintele palestinian a avut convorbiri secrete cu comandantul serviciilor israeliene de informaţii, într-o încercare de rezolvare a crizei provocate de răpirea unui militar israelian şi atacurile asupra Israelului. Întîlnirea cu Yuval Diskin, comandantul serviciului de informaţii interne Shin Bet, ar fi avut loc, marţi, la Amman, unde liderul palestinian a fost găzduit de regele Abdullah al Iordaniei. Niciuna dintre părţi nu a confirmat această informaţie.

Întrevederile au avut loc în condiţii de război, sediul Ministerului palestinian Afacerilor Externe fiind distrus în urma unui raid al aviaţiei israeliene, atac ce a dat de înţeles că statul evreu îşi va continua ofensiva şi în Fîşia Gaza, deşi a început operaţiuni pe un al doilea front, în Liban. Raidul, care a avut loc în cursul nopţii, nu s-a soldat cu victime, conform oficialilor palestinieni din serviciile de securitate.

Iniţiativă pentru oprirea violenţelor din Orientul Mijlociu

"O iniţiativă a Uniunii Europene şi a grupului Grupului Celor Opt State Puternic Industrializate va fi pusă la punct, pentru oprirea spiralei violenţei din Orientul Mijlociu", a declarat şeful diplomaţiei italiene, Massimo D'Alema. Se fac eforturi ca iniţiativa diplomatică să devină efectivă în următoarele ore, chiar dacă summit-ul G8 va începe abia la sfîrşitul săpămînii, la Sankt-Petersburg.

Rusia şi Franţa au condamnat ferm atacurile extrem de dure ale armatei israeliene în Beirut. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Philippe Douste-Blazy, consideră bombardamentele drept "acte de război disproporţionate", acuzînd însă şi mişcarea Hezbollah pentru lansarea de rachete soldate cu uciderea şi rănirea de civili evrei. La rîndul său, diplomaţia rusă a condamnat actele Israelului şi a adresat un apel către ambele părţi pentru a se evita un conflict de proporţii. Uniunea Europeană a cerut Guvernului libanez să îşi exercite atribuţiile pentru a evita agravarea situaţiei.

Executivul de la Beirut susţine că nu a ştiut nimic despre acţiunile Hezbollah şi a cerut convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. În schimb, Siria afirmă că Israelul este, de fapt, vinovat pentru operaţiunea întreprinsă de Hezbollah. Reacţia siriană a stîrnit vehemenţa preşedintelui Bush, care a lansat noi acuzaţii la adresa autorităţilor de la Damasc. Administraţia americană dispune de opţiuni limitate de detensionare a situaţiei în viitorul apropiat. Statele Unite şi aliaţii săi au ca prioritate detensionarea crizei nucleare iraniene, ceea ce antrenează o serie de compromisuri în Orientul Mijlociu.

Iranul, capul răutăţilor

Escaladarea violenţelor în Orientul Mijlociu, Irak şi criza nucleară iraniană au un factor comun: regimul de la Teheran, care susţine cele două grupări islamiste, care au încălcat acordurile de pace israeliano-palestiniene, Hamas şi Hezbollah. Iranul este acuzat că finanţează şi înarmează miliţiile şi grupurile extremiste irakiene şi refuză să dea un răspuns final la oferta formulată de comunitatea internaţională pentru renunţarea la programul nuclear. Un alt punct comun al celor trei crize pare a fi atitudinea sfidătoare a Iranului şi aliaţilor săi, în special a celor din Liban, Siria şi Gaza, în încercarea de a obţine avantaje într-un moment în care sînt supuşi unor presiuni intense.

Din cauza crizelor simultane, administraţia americană intenţionează să folosească summit-ul Grupul Celor Opt State Puternic Industrializate pentru a obţine sprijin împotriva Iranului, privind o nouă rezoluţie a Naţiunilor Unite privind refuzul de a suspenda îmbogăţirea uraniului. Casa Albă consideră Iranul şi Siria responsabile pentru tensionarea situaţiei de-a lungul graniţei libaneze, din cauza sprijinului pe termen lung acordat grupării Hezbollah şi susţine că răpirea celor doi militari israelieni a fost programată deliberat pentru "a exacerba tensiunile deja ridicate din regiune". Statele Unite şi-au contactat aliaţii arabi - Egiptul, Iordania şi Arabia Saudită - pentru a interveni pe lîngă Siria şi, prin autorităţile de la Damasc, asupra Iranului. Aflată la Paris pentru discuţii privind programul nuclear iranian, Condoleezza Rice, secretarul american de Stat, a cerut tuturor părţilor "să acţioneze cu reţinere" şi a avut şi discuţii telefonice cu premierul israelian, Ehud Olmert, premierul libanez, Fuad Siniora şi cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan. Opţiunile Statelor Unite sînt mult mai restrînse decît în 1993 sau 1996, cînd au fost mediate acordurile de încetare a focului dintre Israel şi Hezbollah.