Conducerea Uniunii Europene (UE) a realizat că trebuie să strângă rândurile şi să atragă cât mai multe state pe lista sa, în special pe cele din zona Balcanilor de Vest, o zonă complicată şi în care conflictele pot să izbucnească oricând. Această discuţie are o dublă direcţie: aducerea sub umbrela UE înseamnă îndepărtarea de Rusia. Marţi, în Parlamentul European de la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat naştere unei adevărate controverse, declanşând o posibilă ciocnire cu Franţa şi cu alte state care se opun extinderii, informează Reuters. „Dacă nu ne deschidem spre ţările din acea regiune extrem de complicată şi tragică şi dacă nu le oferim o perspectivă europeană, vom asista la reizbucnirea războiului în acea zonă, aşa cum am văzut în anii 1990”, a declarat Juncker. "Nu vreau să văd o revenire a războiului în Balcani, aşa că trebuie să ne deschidem către ei", a mai spus el.

Parlamentul European presează pentru o extindere a UE în regiunea Balcanilor Occidentali, marcată încă de cicatricile războaielor etnice din anii 1990 şi de o reputaţie precară în privinţa statului de drept. Adresându-se şi el marţi în plenul de la Strasbourg, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat de părere că Uniunea Europeană trebuie mai întâi să-şi îmbunătăţească guvernanţa internă înainte de a se deschide spre noi membri. „Să avem 30, 32 (de state membre) peste câţiva ani? Cu aceleaşi reguli, pur şi simplu nu este realizabil”, a declarat Macron.

Comisia Europeană a publicat, marţi, cel mai recent raport anual referitor la progresele negocierilor cu statele din Balcanii Occidentali în vederea aderării la UE. Polonia, Italia şi Austria se numără printre statele din UE favorabile accelerării eforturilor de deschidere a blocului comunitar spre această regiune, în care influenţa Rusiei şi a Chinei se află în creştere.