”Statele NATO trebuie să îşi sporească bugetele consacrate Apărării, în pofida dificultăţilor financiare, pentru a face faţă Moscovei, care, pe termen lung, va încerca să pună la încercare Alianţa Nord-Atlantică”, apreciază şeful Pentagonului. ”În faţa acţiunilor Rusiei în Ucraina, NATO a reacţionat cu forţă şi voinţă pentru a reasigura apărarea statelor membre est-europene vecine Rusiei”, s-a felicitat Chuck Hagel într-un discurs susţinut în faţa Wilson Center, un centru de reflecţie de la Washington. ”Dar, pe termen lung, trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să pună la încercare logica alianţei noastre, energia noastră, angajamentul nostru”, a avertizat el. ”După 1991, Alianţa Nord-Atlantică a căutat parteneriatul, nu conflictul, cu Rusia. Dar, astăzi, NATO trebuie să fie pregătită să revizuiască principiile de bază ale relaţiei sale cu Rusia”, a explicat şeful Pentagonului. ”Aceste acţiuni tipice Războiului Rece obligă statele NATO să sporească bugetele consacrate Apărării. Liderii guvernelor noastre trebuie să înţeleagă consecinţele tendinţelor actuale de scădere a cheltuielilor în domeniul apărării şi să ajute la depăşirea impasului bugetar”, a declarat el.

Îndemnurile americane la sporirea cheltuielilor în domeniul apărării de către statele membre NATO nu sunt noi. La sfârşitul lunii martie, la Bruxelles, preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat preocupat de scăderea cheltuielilor în domeniul apărării şi i-a îndemnat pe europeni să îşi asume mai multe responsabilităţi. ”Astăzi, PIB-ul Americii este de trei ori mai mic în comparaţie cu cel al tuturor celor 27 de aliaţi din NATO, însă America cheltuie de trei ori mai mult pentru Apărare decât aliaţii săi”, a constatat Chuck Hagel. În 2013, doar patru state membre NATO, SUA, Estonia, Grecia şi Marea Britanie, atingeau sau depăşeau pragul de 2% din PIB consacrat Apărării cerut de Alianţa Nord-Atlantică. Bugetul militar al SUA era pe atunci de 735 de miliarde de dolari, faţă de un total de 288 de miliarde pentru celelalte 27 de state NATO.