Ţările UE examinează o propunere britanică de rechemare coordonată a ambasadorilor lor în Iran, în cazul în care nu sînt eliberaţi toţi angajaţii locali ai ambasadei Marii Britanii, dar ezită încă să facă acest pas, a declarat, miercuri, o sursă diplomatică. Ar fi vorba despre o rechemare temporară, de cîteva zile, în semn de protest, a precizat sursa. Ideea a fost discutată la sfîrşitul săptămînii trecute, de către miniştrii europeni ai Afacerilor Externe, cu ocazia unei reuniuni a OSCE în Corfu, Grecia. O altă sursă diplomatică a apreciat că va fi dificil ca toate ţările să se pună de acord asupra unei astfel de măsuri. Problema s-ar putea rezolva de la sine dacă Iranul ar continua eliberările treptate ale angajaţilor locali ai ambasadei britanice. Dintre cei nouă angajaţi arestaţi săptămîna trecută, doar unul se mai afla în detenţie, a afirmat postul de stat iranian în limba engleză Press TV. Teheranul acuză Londra că a orchestrat contestarea rezultatelor la scrutinul prezidenţial, ajungîndu-se la cele mai violente manifestaţii din istoria Republicii Islamice, soldate cu cel puţin 20 de decese.

Prim-ministrul suedez, Fredrik Reinfeldt, care a preluat, miercuri, preşedinţia UE, a reiterat, de asemenea, faptul că acuzaţiile iraniene sînt total nefondate. ”Trebuie să dăm dovadă de solidaritate şi să vedem ce putem face împotriva adoptării acestui tip de măsuri”, a adăugat Reinfeldt, referindu-se la arestarea angajaţilor locali ai ambasadei britanice. ”Sperăm că liderii iranieni vor face alegerea bună şi vor introduce mai degrabă reforme, decît să aleagă confruntarea cu restul lumii”, a apreciat el. Dar el a cerut să se dea dovadă de prudenţă faţă de Iran. ”Trebuie să ne întrebăm cum am putea să susţinem revendicările protestatarilor din Iran, care solicită mai multă libertate şi contestă condiţiile realegerii preşedintelui Ahmadinejad, evitînd, în acelaşi timp, revenirea la o situaţie pe care am cunoscut-o deja, în trecut. Trebuie să se evite situaţia în care creăm o polarizare a Iranului în raport cu restul lumii şi dăm o scuză utilizării violenţei şi represiunii în Iran”, a apreciat Reinfeldt. Dincolo de condamnările verbale, europenii au adoptat, ca şi SUA, o abordare prudentă faţă de Teheran, pînă în prezent, mai ales pentru a nu compromite reluarea negocierilor pe tema programului nuclear cu Teheranul. Problema negocierilor pe tema programului nuclear ar urma să se afle pe ordinea de zi a reuniunii de astăzi şi mîine, la Stockholm, a înalţilor funcţionari din Ministerele europene ale Afacerilor Externe.

Douăzeci de protestatari au fost ucişi şi peste 1.000 au fost arestaţi la Teheran, în cursul manifestaţiilor izbucnite după controversatul scrutin prezidenţial cîştigat de Mahmoud Ahmadinejad, anunţă poliţia. ”Poliţia a arestat 1.032 de persoane în cursul recentelor violenţe de la Teheran. Multe dintre persoanele arestate au fost eliberate, altele fac obiectul anchetelor tribunalelor publice şi revoluţionare”, a declarat Ismail Ahmadi Moghaddam, şeful poliţiei iraniene. ”Niciun poliţist nu a fost ucis în cursul violenţelor de la Teheran, dar 20 de protestatari au murit”, a precizat oficialul iranian. Autorităţile iraniene anunţaseră anterior 17 morţi în cursul protestelor, deşi postul Press-TV relata că de fapt sînt 20 de victime, inclusiv opt membri ai miliţiilor islamiste Basij. Liga iraniană a Drepturilor Omului, cu sediul la Paris, estimează că 2.000 de persoane au fost arestate în cursul manifestaţiilor.