Statele UE trebuie să îşi precizeze intenţiile în privinţa cererii americane de a găzdui deţinuţi de la Guantanamo pînă la următoarea reuniune a miniştrilor de Interne şi ai Justiţiei din Uniune, din 4-5 iunie, a declarat comisarul european pentru Justiţie, Jacques Barrot. UE rămîne în continuare divizată în ceea ce priveşte găzduirea de deţinuţi de la Guantanamo. Miniştrii de Interne şi ai Justiţiei din statele membre aveau, luni, o reuniune consacrată, printre altele, acestei probleme, dar nu erau aşteptate decizii în urma acesteia. ”Ca ţară membră, Cehia nu va găzdui deţinuţi de la Guantanamo, dar ca preşedinţie a UE, vom lucra pentru o abordare coordonată, în replică la cererea SUA”, a declarat ministrul de Interne Ivan Langer, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, înainte de reuniunea de la Luxemburg. Miniştrii au discutat luni despre statul ce ar trebui acordat deţinuţilor - refugiat, solicitant de azil, rezident temporar, precum şi despre mobilitatea lor, avînd în vedere libertatea de circulaţie în Europa.

Administraţia americană a solicitat oficial ajutorul UE pentru închiderea Guantanamo, dar cererile nu sînt încă precise. ”Nu ne-au dat o cifră precisă şi mai trebuie să discutăm asupra acestui punct”, a declarat Langer. Circa 60 de deţinuţi de la Guantanamo pot fi eliberaţi, dar puţine ţări UE sînt dispuse să îi primească. ”Există trei grupuri în UE: state care sînt gata să găzuiască deţinuţi, cele care ar putea face acest lucru, cu condiţia să existe un fel de \'umbrelă europeană\' şi cele care refuză să se implice”, a explică Langer. Cinci ţări s-au declarat gata să găzduiască foşti deţinuţi: Franţa, Portugalia, Spania, Marea Britanie şi Italia. Multe sînt împotrivă, ca Austria, Suedia, Olanda, Cehia, Polonia. Indecise sînt Germania, unele dintre ţările nordice, Belgia, Luxemburg. În multe cazuri există diviziuni chiar în cadrul guvernelor asupra acestui subiect, aşa cum se întîmplă în Germania. România nu făcut publică, pînă în prezent, o poziţie în acest dosar.