Departamentul de Stat american le-a cerut diplomaţilor săi de la Bucureşti să obţină date biometrice despre lideri şi consilieri actuali sau emergenţi din România, potrivit unei note publicate de Wikileaks, datată din 16 iunie 2009 şi inclusă în categoria documentelor secrete, cu menţiunea de a nu fi comunicată străinilor. Ea prezintă lista de priorităţi privind activitatea de strângere de informaţii a diplomaţilor americani în România. Acestora li s-a cerut să obţină date despre vulnerabilitatea sau personalitatea liderilor români, date financiare, de sănătate şi biometrice despre aceştia, numere de conturi bancare, precum şi alte informaţii biografice relevante. În privinţa politicii externe, SUA sunt interesate de relaţiile României cu state vecine din regiunea Mării Negre şi Balcani, detalii despre dispute şi rivalităţi cu state vecine, politicile, planurile şi eforturile privind minorităţile româneşti din ţările învecinate, cele de promovare a democraţiei în Europa de Est şi Balcani, în special Macedonia, privind R. Moldova şi Kosovo sau referitoare la scutul antirachetă.

Relaţiile României cu Rusia sunt tratate separat, diplomaţii americani fiind instruiţi să afle posibilele vulnerabilităţi la nivel ministerial ale liderilor sau oficialilor din serviciile de informaţii române, precum şi date generale privind vulnerabilitatea României în faţa influenţei Rusiei. Pe tema UE, sunt cerute dovezi şi opinii despre măsura tot mai mare în care România se bazează pe sprijinul UE, în detrimentul sprijinului SUA, dovezi privind managementul defectuos al fondurilor UE şi eforturile Guvernului român de a asigura o administrare transparentă a asistenţei străine. În privinţa NATO, autorităţile americane sunt interesate de capacitatea României de a menţine cheltuielile de apărare pentru această organizaţie şi de a se conforma obiectivelor Alianţei, precum şi de capacitatea Guvernului, inclusiv a serviciilor de securitate, de informaţii şi militare, de a proteja informaţii clasificate ale SUA sau NATO. Alte informaţii solicitate de Departamentul de Stat american se referă la cooperarea României cu SUA în direcţia neproliferării nucleare, traficul de arme de pe teritoriul ţării noastre, măsurile autorităţilor române privind combaterea terorismului, sprijinirea armatei americane sau informaţii despre infrastructura de telecomunicaţii din România.

Site-ul WikiLeaks, care a publicat, începând de duminică, o serie de mesaje diplomatice americane, a început să funcţioneze din nou, vineri, la o nouă adresă, elveţiană (wikileaks.ch), după o întrerupere de şase ore. Furnizorul de domenii online EveryDNS.net anunţase anterior că întrerupsese serviciul WikiLeaks după o serie de atacuri informatice masive. Senatori republicani americani şi unul independent au iniţiat un proiect de lege menit să faciliteze procedurile juridice împotriva WikiLeaks şi a fondatorului acestui site, Julian Assange. Proiectul, propus de republicanii John Ensign şi Scott Brown, împreună cu senatorul independent Joe Liebermann, are scopul de a face ilegală publicarea numelor informatorilor serviciilor de informaţii americane. Senatorii nu au precizat dacă noua reglementare se va adresa şi instituţiilor de presă care prezintă documente dezvăluite de WikiLeaks. “Fondatorul site-ului, australianul Julian Assange şi complicii săi creează o listă cu obiective pentru inamicii noştri. WikiLeaks nu este un site de informare, iar Julian Assange nu este jurnalist”, apreciază Ensign. Intitulată Scutul, noua lege ar urma să conţină un paragraf despre protejarea identităţii informatorilor. Noul paragraf ar urma să fie inclus în legea pentru combaterea spionajului. Secretarul american al Justiţiei, Eric Holder, a anunţat luni că o anchetă penală este în curs.