Zece astronauţi s-au aflat pe orbită, joi, cînd s-au împlinit zece ani de la lansarea celui mai complex, mai avangardist şi mai costisitor “proiect locativ”, Staţia Spaţială Internaţională. Pe data de 20 noiembrie 1998, primul modul al Staţiei Spaţiale Internaţionale a fost lansat de către Agenţia Spaţială Rusă, din Kazahstan. NASA a lansat cel de-al doilea modul după două săptămîni de la ajungerea primului pe orbită. Echipajele permanente au fost instalate pe Staţie doi ani mai tîrziu, iar restul este istorie, aşa cum le place astronauţilor şi cosmonauţilor care au participat la aceste misiuni să spună.

De-a lungul celor zece ani de la instalarea primului modul pe orbită, Staţia a crescut enorm, procesul de extindere continuînd şi în prezent. Deocamdată, pe Staţia Spaţială Internaţională pot rămîne doar trei astronauţi însă, în curînd, numărul acestora va fi extins la şase. Odată cu actuala misiune a navetei Endeavour, Staţia a ajuns să fie dotată cu cinci compartimente pentru dormit, două grupuri sanitare, două bucătării şi două minisăli pentru exerciţii fizice. Cu totul, la altitudinea de peste peste 350 de kilometri pe orbita circumterestră se află nouă camere, dintre care trei laboratoare complet echipate. Aflată şi în prezent în fază de extindere, structura este completă în proporţie de 75% şi are o masă de aproximativ 285 de tone, fiind conform NASA, de dimensiunile unei case cu cinci dormitoare.

Din 1998 şi pînă în prezent, Staţia Spaţială Intenraţională a parcurs peste două miliarde de kilometri pe orbită, înconjurînd Pămîntul de peste 57.300 de ori. La bordul său s-au aflat, pe rînd, 167 de astronauţi şi oameni de ştiinţă din 15 ţări, care au consumat peste 19.000 de mese pregătite în bucătăria avanpostului orbital. A fost nevoie de 80 de lansări în spaţiu de la bazele din Florida, Kazahstan şi Guyana Franceză, baza de lansare a Agenţiei Spaţiale Europene. Preţul acestui ambiţios proiect, de la început pînă la finalizarea sa, este estimat la peste 100 de miliarde de dolari, sumă la care au participat SUA şi Rusia, dar şi Canada, Japonia şi cele 18 state din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene. În ceea ce priveşte contribuţia americană la dezvoltarea Staţiei Spaţială, NASA o estimează la 44 de miliarde de dolari, bani în care sînt incluse şi costurile lansărilor navetelor spaţiale americane. În ceea ce priveşte întîrzierile la proiectul dezvoltării ISS, dezastrul din 2003 provocat de dezintegrarea în aer a navetei Columbia la puţin timp după reintrarea în atmosfera terestră, a oprit lucrările de extindere cu cîţiva ani. La fel s-a întîmplat şi în urma problemelor financiare ale Rusiei din anii \'90 care au întîrziat semnificativ lansarea primului modul locuibil al Staţiei. Şi obiectivele Staţiei s-au schimbat şi ele de-a lungul anilor. În prezent, NASA consideră staţia orbitală drept locul unde poate testa sănătatea astronauţilor şi rezistenţa organismului la perioade mari de timp petrecute în imponderabilitate, în vederea pregătirii viitoarelor misiuni cu echipaj uman pe Lună şi Marte. Înainte, accentul era pus pe experimentele ştiinţifice realizate în condiţiile spaţiului extraterestru.