Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care va împlini, mîine, 10 ani, reprezintă un pas important făcut de umanitate în explorarea sistemului nostru solar şi va fi cea mai mare structură construită vreodată în spaţiu, după finalizarea procesului de asamblare, în 2010. ISS este un proiect de cooperare internaţională care a succedat staţiei spaţiale ruseşti Mir, dezmembrată în spaţiu, în martie 2001, după 15 ani de activitate, din cauza uzurii fizice şi morale a tehnologiei prezente la bordul ei.

Proiectul ISS a debutat pe 20 noiembrie 1998, odată cu lansarea pe orbită a primului modul Zaria, construit de ruşi şi finanţat de către americani. Costul total al ISS este estimat la suma de 100 de miliarde de dolari, iar SUA contribuie cu cea mai mare sumă la finanţarea acestui proiect spaţial. ISS reprezintă cel mai mare proiect de cooperare internaţională realizat vreodată, în termeni de durată, costuri şi număr de ţări participante. Un total de 16 state participă, în afară de SUA, la construirea ISS, printre acestea numărîndu-se Rusia, Japonia, Canada, Brazilia şi 11 state europene. ISS a fost permanent locuită din noiembrie 2000, de echipaje mixte ruso-americane, denumite ”expediţii”, care sînt schimbate la fiecare cinci-şase luni. Echipajul actual este compus din americanul Michael Fincke, comandantul ISS, rusul Iuri Lonchakov, inginerul-şef, şi americanca Sandra Magnus, inginerul adjunct. Următoarea expediţie, a 19-a, va fi prima care va fi realizată de şase astronauţi.

Europa este unul dintre participanţii importanţi la construcţia ISS, prin laboratorul Columbus, navetele cargo complet automatizate ATV şi naveta spaţială Ariane 5, care este, de obicei, lansată de la centrul spaţial din Kourou (Guyana franceză). Columbus, primul laborator european din spaţiu, a fost lansat pe 7 februarie 2008. El conţine un modul cilindric lung de şapte metri şi lat de 4,5 metri, care permite realizarea experimentelor ştiinţifice în condiţii de microgravitaţie, în domeniile biotehnologiei şi al medicinei. ATV-ul este un vehicul de 20 de tone, care alimentează ISS cu apă, alimente, materiale ştiinţifice, avînd şi funcţia de a corecta orbita ISS, ce coboară din cauza atmosferei reziduale din spaţiu. ATV-ul european Jules Vernes, care şi-a încheiat cu succes misiunea la sfîrşitul lui septembrie, a fost doar primul dintr-o serie de cinci ATV-uri europene care urmează să fie utilizate pe ISS. Următoarele ATV-uri (Automated Transfer Vehicle) vor fi indispensabile pentru funcţionarea ISS după 2010, cînd NASA va retrage din circulaţie cele trei navete spaţiale ale sale, Discovery, Atlantis şi Endeavour. Datorită centrului spaţial de lansare din Kourou şi a navetei Ariane 5, Europa a devenit al treilea pion ca importanţă în asigurarea legăturilor cu ISS, după SUA, care beneficiază de centrul spaţial Kennedy de la Cape Canaveral, Florida şi Rusia, care foloseşte centrul de la Baikonour din Kazahstan.

ISS se află pe orbită la o altitudine de 350 de kilometri deasupra Pămîntului şi efectuează un tur complet al planetei la fiecare 90 de minute, avînd o viteză de croazieră de 28.000 de kilometri pe oră. Cînd asamblarea ei va fi completă, ISS va avea o lungime de 108 de metri, o lăţime de 88 de metri şi va cîntări peste 450 de tone.