Rezistența la antibiotice reprezintă unul dintre subiectele principale și de maximă seriozitate la nivelul UE, în condițiile în care, la ora actuală, peste 4 milioane de pacienți au infecții nosocomiale, iar mai mult de 25.000 mor anual, a declarat, marți, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA), Radu Roatiș Chețan, la seminarul comun româno-olandez pe tema rezistenței antimicrobiene „Luptăm Împreună“. Oficialul, citat de Agerpres, susține că fenomenul despre care vorbim este privit la nivel global cu maximă seriozitate și de aceea a făcut să se întâmple o reuniune, acum două luni, a celor mai puternice state de pe glob, iar ca punct principal pe agendă a fost subiectul antibiorezistenței. „Subiectul despre care vorbim, în analizele statistice, ne arată că doar la nivelul UE consecințele constau în peste patru milioane de pacienți cu infecții nosocomiale, peste 25.000 care mor anual și pierderi financiare de peste 1,5 milioane de euro. De asemenea, 60 - 70% dintre persoanele sănătoase sunt purtătoare de bacterii rezistente. Estimările arată că, până în anul 2050, fără a se implementa acțiuni concrete referitoare la rezistența antimicrobiană, la nivel global se vor genera un număr de zece milioane de decese premature, iar rezistența antimicrobiană ar putea impune un cost substanțial economiei mondiale“, a subliniat Roatiș. Deși în ultimii 4 ani România s-a poziționat printre primele 5 state din UE în privința consumului total de antibiotice pentru uz uman, în privința vânzărilor de antibiotice de uz veterinar statisticile disponibile arată că acestea sunt în scădere, iar strategiile propuse sunt orientate tocmai în această direcție de reducere a consumului de antibiotice. ”Ceea ce este mai important este faptul că, în România, cele mai comercializate antibiotice sunt tetraciclinele, penicilinele, aminoglicozidele și, de aceea, trebuie să fim atenți la ceea ce ne revine ca responsabilități în gestionarea sănătății publice. Este un fenomen complex, un fenomen pe care nu poți să îl gestionezi doar printr-o abordare la nivel sanitar-veterinar și al siguranței alimentului. Este o abordare care necesită sisteme de componentă educațională, de sănătate publică și de sănătate sanitar-veterinară și, împreună cu sănătatea mediului, să fie înglobate într-o strategie pe care să o respectăm și să o urmăm pas cu pas. Înainte de a porni la acest drum am primit sprijinul experților olandezi, Olanda fiind o țară lider în promovarea politicilor de sănătate la nivel mondial“, a precizat Roatiș.

ROMÂNIA, ÎN TOP 5

Potrivit reprezentantului Administrației Prezidențiale, Diana Păun, rezistența la antibiotice este direct determinată de consumul de antibiotice și de transmiterea de germeni rezistenți la antibiotice, România situându-se în top 5 la nivel european din punctul de vedere al consumului uman de antibiotice. ”Din nefericire, România s-a poziționat în ultimii 4 ani între primele 5 state din UE în privința consumului total de antibiotice. Rezistența la antibiotice este direct determinată de doi factori: consumul de antibiotice, adică volumul total și calitatea utilizării antibioticelor, respectiv de transmiterea de germeni rezistenți la antibiotice, atât interuman, cât și de la animale la om. (...) De aceea, este nevoie de o abordare integrată și de cooperare interdisciplinară la nivel național, iar pe de altă parte de cooperarea la nivel internațional atât a statelor, cât și a organizațiilor internaționale, precum OMS, OIE, ONU sau FAO. Exemplele de bune practici sunt deosebit de importante și mă bucur că putem învăța din experiența și expertiza olandeză în domeniu”, a subliniat Diana Păun.