De la înfiinţare şi pînă în prezent, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a acumulat un bogat patrimoniu cultural, din care fac parte piese descoperite de arheologii constănţeni. Printre cele mai reprezentative săli ale instituţiei muzeale este cea intitulată Sala Tezaur, în care sînt expuse bijuterii din aur, bronz şi argint, piese din sticlă şi statui ale zeităţilor venerate în epoca antică, în cetatea Tomis. Din rîndul acestor statui face parte şi cea a zeiţei Cybela, divinitate de origine frigiană, cunoscută şi ca Marea Mamă a Zeilor. Cultul zeiţei provine din Pessinunt, ea fiind asociată cu zeul Attys. Zeiţei îi erau consacrate, în perioada respectivă, numeroase sărbători şi era adorată în cadrul unui ritual condus de preoţi coribanţi. "Cultul zeiţei Cybela s-a răspîndit şi a fost asimilat unor divinităţi, deoarece cultele frigiene erau ataşate de ideea vieţii viitoare. Cybela este printre primele divinităţi sosite din Orient, pe care romanii au consacrat-o oficial. Divinităţile frigiene au fost acceptate şi sprijinite la Roma", a explicat muzeograful Cecilia Paşca.

Statuia expusă în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie o înfăţişează pe zeiţa Cybela în postură arhaică. Ea este aşezată pe un tron, îmbrăcată cu chiton (tunică lungă şi strîmtă, cu mîneci largi, care coboară pînă la glezne), iar pe cap are aşezată o coroană murală. "Cel dintîi cult oriental atestat pînă astăzi, în cetăţile pontice, este cel al zeiţei Cybela, pătruns, la începutul perioadei elenistice, prin intermediul Greciei Metropolitane. Cultul acestei divinităţi a fost răspîndit de colonişti pe coasta de vest a Mării Negre, dar a ajuns şi în zonele interioare, precum şi în centrele fortificate de pe Dunăre", a adăugat Cecilia Paşca.

Vizitatorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie mai pot admira, în aceeaşi sală, statuile zeului Esculap (Zeul Medicinei), Castor (Protectorul Marinarilor şi al Vînătorilor), Cavalerul Trac (simbol al victoriei binelui asupra răului), cele trei Graţii (protectoarele poeziei, muzicii şi dansului) şi Hecate (Zeiţa echilibrului universal).