O statuie din brînză a lui Neil Armstrong a fost expusă în oraşul său natal, după ce locuitorii din Wakoponeta (Ohio) au aflat că astronautul american, care a fost primul om care a păşit pe Lună, nu va putea să asiste la serbările prilejuite de împlinirea a 40 de ani de la prima aselenizare.

Realizată din 900 de kilograme de brînză moale de Wisconsin, obţinută din laptele provenind de la 282 de vaci, această statuie în mărime naturală, înaltă de 1,82 metri, îl reprezintă pe Neil Armstrong în costumul său special, cu cizme şi cască de astronaut. Statuia a fost transportată cu un camion de la atelierul în care a fost creată, în orăşelul Wakoponeta din statul american Ohio, pînă la Neil Armstrong Air and Space Museum, din aceeaşi localitate. Acest orăşel american, a cărui populaţie numără doar 10.000 de locuitori, a dorit să profite cît mai mult de pe urma faimei astronautului, deschizîndu-şi larg uşile în faţa entuziaştilor pasionaţi de cercetările spaţiale, veniţi în localitate pentru a celebra împlinirea a 40 de ani de la misiunea Apollo 11, pe 20 iulie. ”Houston, avem un... burger”, este reclama afişată de un restaurant local. Acelaşi restaurant oferă în meniu ”Micul-dejun pentru decolare” şi ”Un sandwich uriaş pentru omenire”. Companiile producătoare de alcool din regiune au fabricat o bere specială – ”Lunar Lager” -, iar muzeul care adăposteşte statuia din brînză a pus la dispoziţia vizitatorilor felii de plăcintă specială ”Moon Pie”, preparată din 27 de kilograme de aluat, şapte kilograme de bezea şi trei kilograme de ciocolată, care a totalizat 45.000 de calorii. Vînătorii de suveniruri pot să cumpere aproape orice, în aceste zile, în micuţul oraş american, de la medalioane ce conţin bucăţi mici din carcasa navetei misiunii Apollo11 la telefoane mobile al căror ton de apel constă în primele cuvinte rostite de Neil Armstrong cînd a ieşit din modulul spaţial şi a păşit pe Lună ”Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”. În plus, au fost lansate un joc video intitulat Apollo 11, în care jucătorii trebuie să lanseze o rachetă, să coboare pe Lună şi apoi să se întoarcă cu bine pe Pămînt, ceasuri Apollo din aur alb, avînd gravate logoul misiunii spaţiale şi o ediţie limitată de stilouri Apollo, încrustate cu topaze şi cu diamante, în valoare de 47.000 de dolari fiecare.

Pentru persoanele cu gusturi scumpe în ceea ce priveşte literatura a fost creat un model de carte de noptieră în valoare de 5.000 de dolari, ilustrată cu fotografii din timpul misiunii Apollo, dar şi cu imaginea unei foarte rare bucăţi de meteorit lunar. Mai puţin scump este un compendiu pentru copii, scris de Andrew Chaikin, ce conţine o serie de date şi fapte diverse despre misiunea Apollo 11. Între două capitole, cititorii se pot îndulci cu bomboanele de ciocolată din Moon Rocks Collection. Cutiile din această colecţie, în valoare de 30 de dolari fiecare, conţin bomboane de ciocolată realizate manual de o firmă din California. Decorate cu aur de 24 de carate, bomboanele din această cutie specială au arome diferite şi poartă denumiri speciale, precum Rocket Raspberry (zmeură rachetă), Liftoff Lime (lămîie gata de decolare), Galactic Grape (struguri galactici) şi Apollo Almond (migdala Apollo).

În timpul unei licitaţii organizate de casa Bonhams din New York, astronauţii participanţi la misiunea Apollo 11 au donat obiecte personale pentru a ajuta la strîngerea de fonduri pentru finanţarea unei serii de burse pentru viitorii astronauţi. În primele două zile au fost licitate obiecte datate din 10 iulie 1969, aparţinînd lui Buzz Aldrin, semnate de toţi cei trei membri ai echipajului Apollo 11, ce trebuia să fie înmînate familiei Aldrin, dacă fiul lor nu s-ar mai fi întors din misiunea de pe Lună. Aceste obiecte au fost vîndute pentru 15.860 de dolari, iar o hartă stelară, folosită de Neil Armstrong pentru a-şi stabili poziţia pe suprafaţa Lunii, a fost achiziţionată pentru suma de 218.000 de dolari.