Drepturile copiilor sunt, din nou, pe cale de-a fi încălcate, preşedintele Traian Băsescu declarând că va retrage alocaţiile copiilor dacă părinţii nu-i trimit la şcoală. În cadrul întâlnirii de ieri cu Înaltul comisar pentru minorităţi naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Knut Vollebaek, şeful statului i-a spus că cea mai sensibilă problemă este cea a romilor şi că autorităţile vor fi mai dure şi nu vor mai plăti alocaţiile dacă părinţii nu îşi trimit copiii la şcoală. „Vom începe să fim ceva mai duri, de exemplu să nu mai plătim alocaţiile dacă părinţii nu îşi trimit copiii la şcoală. Până acum am fost foarte flexibili, dar trebuie să facem ceva”, a mai spus şeful statului. În condiţiile în care Traian Băsescu declara că poporul român este un popor de asistaţi social, nu este de mirare că a ignorat faptul că mulţi dintre copiii care abandonează şcoala sunt români, proveniţi din categoriile sociale defavorizate şi că măsura pe care intenţionează s-o aplice va lovi şi în aceştia. Potrivit Constituţiei României, alocaţia de stat pentru copii este o formă de protecţie a statului acordată tuturor copiilor, fără discriminare. Mai exact, nu contează rasa, situaţia materială, sau, în acest caz, frecventarea cursurilor unei instituţii de învăţământ.

DRUM GREŞIT. Mai mult, în Convenţia ONU privind Drepturile Copilului se stabileşte obligaţia statelor semnatare de a respecta şi de a garanta drepturile copilului „indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică, naţionalitate, apartenenţă etnică sau origine socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului sau al părinţilor sau reprezentanţilor săi legali”.

CU ALTE CUVINTE, NU POŢI PEDEPSI UN COPIL AI CĂRUI PĂRINŢI NU AU MIJLOACELE MATERIALE NECESARE PENTRU A-L ŞCOLARIZA.

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, Nicolae Păun, a susţinut, ieri, la finalul întâlnirii cu Înaltul comisar OSCE pentru minorităţi naţionale, Knut Vollebaeck, că Guvernul este pe un drum greşit în privinţa strategiei pentru romi. „Strategia privind îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor de etnie romă pe teritoriul României pe care Guvernul o are acum în lucru nu este o strategie care să poată fi implementată în perioada următoare de timp şi vom asista în continuare doar la un draft de hârtii cu care o să ieşim undeva pe afară, o să arătăm că, vezi Doamne, ne interesează şi facem ceva pentru romi. În fapt, nu o să se întâmple mare lucru”, a spus Nicolae Păun. La rândul său, Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a cerut Înaltului comisar OSCE să facă un studiu privind modalitatea în care Legea Educaţiei asigură atât dreptul minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă, cât şi dreptul şi obligaţia de a învăţa limba română.

MINORITĂŢILE TREBUIE SĂ ÎNVEŢE LIMBA OFICIALĂ. Preşedintele Senatului a apreciat că este un lucru important ca tinerii maghiari sau tinerii de altă etnie din România să înveţe în limba maternă. „Dar este la fel de important ca aceştia să aibă cunoştinţe de limba română - un lucru care nu reprezintă o conotaţie naţionalistă, cât un lucru de acces la un loc de muncă şi la o şansă corectă pe piaţa muncii din România şi din regiune”, a spus Mircea Geoană. Prevederile noii Legi a Educaţiei Naţionale par să îl neliniştească şi pe Înaltul comisar pentru minorităţi naţionale al OSCE. Knut Vollebaeck a declarat că prevederile referitoare la învăţarea limbii de stat sunt foarte importante, iar membrii comunităţilor minoritare trebuie să îşi însuşească limba oficială pentru a putea fi incluşi în societate. „Ceea ce este important pentru noi este dreptul de a folosi şi de a avea dreptul de a vorbi în limba maternă. În acelaşi timp, suntem preocupaţi de prevederile referitoare la învăţarea limbii oficiale, deoarece, pentru ca minorităţile să poată fi incluse în societate, trebuie să stăpânească limba de stat”, a declarat Knut Vollebaeck.