CERC VICIOS. Credite cu dobândă subvenţionată, garantate de stat; programe de sprijin pentru start-up-uri şi tineri întreprinzători; sistem simplificat de contabilitate; declaraţie unică, ce se depune online. Sunt măsuri bune pentru mediul de afaceri, dar care nu rezolvă însă problema principală - lipsa totală de încredere a întreprinzătorilor faţă de Guvern. În plus, multe dintre programe nu au niciun pic de aplicabilitate, în special din cauza cercului vicios generat de incapacitatea statului de a-şi plăti datoriile către mediul privat. Faci contract cu statul, nu îţi primeşti bani, recurgi la un credit bancar, statul refuză în continuare să plătească, se strâng datorii, moment în care ţi se propune un credit garantat de stat. Îl poţi accesa? Nu, pentru că ai datorii.

AVANTAJE PENTRU CLIENTELA POLITICĂ. „În prezent, se observă o situaţie de neîncredere totală între firme şi Guvern, care afectează mediul autohton de afaceri. Este un joc non-cooperativ între autorităţi şi firmele care nu au o relaţie privilegiată pe linie politică”, spune economistul Claudiu Dolţu, adăugând că „Executivul trebuie să-şi plătească datoriile către sectorul privat, pentru o mai bună conlucrare între cele două părţi”. Dolţu este de părere că statul poate pretinde de la firme un comportament mai rezonabil în ceea ce priveşte plata contribuţiilor abia după ce îşi va achita datoriile . O altă problemă care pune în umbră orice măsură de sprijinire a businessului românesc este instabilitatea fiscală. „Majorarea TVA în 2010 a avut un impact pozitiv asupra bugetului. Taxa este principala sursă de venit, dar lucrurile nu au fost rezolvate nicidecum pe termen lung. Fără reforme majore pe partea de cheltuieli, politica fiscală pare să se afle tot într-un cerc vicios. În prezent, nimic nu ne asigură că, într-un moment sau altul, în goana după acoperirea unor găuri, Guvernul nu va mai mări din nou un impozit sau chiar mai multe”, comentează economistul.

DECIZII PESTE NOAPTE. De altfel, nu neapărat TVA este deranjantă pentru mediul de afaceri, ci politica fiscală în ansamblu, în special impozitele aplicate asupra muncii. „Desigur, majorarea TVA la 24% a generat şocuri puternice, care sunt resimţite în continuare. Totuşi, nu de aici vine fericirea sau nefericirea managerilor. Ei îşi fac socoteli dar se tem că ele vor fi date peste cap de alte decizii adoptate peste noapte de Executiv”, explică Dolţu.

CE URMEAZĂ. Pe lângă presiunea instabilităţii fiscale, firmele şi investitorii se confruntă şi cu turbulenţele internaţionale, generate de frânarea creşterii economice şi de temerile faţă de situaţia datoriilor suverane. „Suntem vulnerabili. Când pe pieţele dezvoltate scăderile ating 4-5%, la noi bursa scade cu peste 8%. Este un efect direct al lipsei de lichiditate din piaţă. Scăderile sunt mai adânci în România, pentru că se vede lipsa de încredere a investitorilor locali”, spune directorul casei de brokeraj X-Trade, Victor Safta, care a remarcat creşterea sectorului bunurilor de folosinţă îndelungată, un semnal bun în ceea ce priveşte revenirea consumului. „În prezent, România are 60% şanse de a se menţine pe creştere şi 40% „şanse” de a trece pe minus. Va conta foarte mult atitudinea Guvernului, care trebuie să menţină un echilibru între austeritate, stabilitate socială şi creştere. În acelaşi timp, sectorul privat trebuie să facă o trecere de la tăieri şi supravieţuire la dezvoltare, cu precauţie, desigur”, conchide Safta.