Vineri, la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), s-a încheiat prima etapă a licitaţiei pentru închirierea plajelor. Pentru cele 73 de sectoare de plajă scoase la licitaţie au fost depuse 177 de oferte, cele mai râvnite sectoare de plajă fiind cele din staţiunea Mamaia, unde au fost depuse nu mai puţin de 100 de oferte. Spre deosebire de anul trecut, când licitaţia a fost organizată foarte târziu, anul acesta, conducerea ABADL s-a mişcat destul de repede în ceea ce priveşte caietul de sarcini, având posibilitatea să pună plajele la dispoziţia operatorilor de plaje care au câştigat licitaţiile chiar la începutul lunii aprilie. Acest lucru, dar şi modul de organizare au fost apreciate de agenţii economici participanţi la licitaţie. Din nefericire pentru ABADL, există nemulţumiri faţă de caietul de sarcini şi de preţurile practicate. La licitaţia de joi, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, reclama faptul că actualul caiet de sarcini nu a fost discutat cu asociaţiile patronale şi Ministerul Turismului, afirmând că va face demersurile necesare pentru anularea acestei licitaţii. De cealaltă parte, ABADL susţine că lucrurile nu stau tocmai aşa. Caietul de sarcini întocmit de ABADL a fost finalizat şi trimis pe 3 noiembrie către Agenţia Naţională Apele Române, unde a fost analizat până pe 24 noiembrie. Ulterior a fost trimis către Ministerul Mediului pentru aprobare, lucru care s-a întâmplat odată cu apariţia ordinului ministrului Laszlo Borbely privind organizarea licitaţiei. Din noiembrie şi până la apariţia ordinului lui Borbely au fost organizate mai multe întâlniri între secretarii de stat din cadrul Ministerului Mediului şi cei ai Ministerului Dezvoltării Rurale şi Turismului (MDRT) în ceea ce priveşte strategia şi gestionarea problemei plajelor, rezultatul final fiind caietul de sarcini cumpărat de către agenţii economici.

Revenind la Constanţa, mulţi participanţi la licitaţie au fost total nemulţumiţi de modul cum a fost conceput acest caiet de sarcini, unii fiind chiar în imposibilitatea de a participa la licitaţie. Analizând caietul de sarcini în posesia căruia cu greu am putut intra, am descoperit că, anul acesta, ABADL, mai bine spus Ministerul Mediului şi MDRT au pus accent pe partea financiară, ţinând cont de faptul că 60% din oferta agentului economic o reprezintă preţul oferit pentru un metru pătrat de plajă. Cu alte cuvinte, cele două ministere au decis că pot stoarce mai mulţi bani de la agenţii economici pe care, în mod normal, ar fi trebuit să îi protejeze. Locurile de cazare sau restaurantele contează doar 40% în cadrul ofertei, diferenţa făcându-se la preţul oferit pentru un metru de plajă. Cu toate acestea, bătălia pentru sectoarele de plajă scoase la licitaţie a fost foarte mare, ajungându-se să se ofere chiar şi 30 de lei pentru un metru pătrat. După finalizarea licitaţiilor şi încasarea banilor de la agenţii economici, care anul acesta se va face în două tranşe, 50% din sumele încasate se vor duce către bugetul de stat şi 50% vor intra în conturile ABADL. După ce vor fi analizate toate ofertele din prima etapă şi vor fi anunţate rezultatele, ABADL va anunţa organizarea celei de-a doua etape a licitaţiei pentru sectoarele de plajă rămase nelicitate.