Controversatul proiect de lege privind Statutul minorităţilor naţionale, act normativ elaborat de Guvernul Tăriceanu, se află de cinci ani în dezbaterea Parlamentului, adoptarea documentului fiind, de fiecare dată la schimbarea Cabinetelor, subiect de negociere pentru intrarea UDMR în coaliţiile de guvernare. Actul a fost iniţiat în 2005, a ajuns în plenul Senatului, unde a fost respins, iar dezbaterile de la Cameră s-au împotmolit în Comisii în anul 2007. Aparent dat uitării, Statutul minorităţilor a fost din nou pus pe tapet odată cu intrarea UDMR la guvernare. Prin proiectul de act normativ, statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Executivul prevedea obligativitatea ca statul să ia măsurile corespunzătoare pentru a proteja persoanele care ar putea fi victime ale ameninţărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violenţă din cauza identităţii etnice, culturale, lingvistice sau religioase. De asemenea, Guvernanţii propun şi înfiinţarea Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale. Actul a fost readus în discuţie, la începutul anului 2010, membrii coaliţiei de guvernare convenind ca proiectul legislativ să fie, în sfârşit, adoptat de Parlament, într-un proces accelerat, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare. Recent, premierul Emil Boc, care a prezentat în plenul Camerei Deputaţilor, priorităţile legislative ale Guvernului, a menţionat printre acestea şi Legea minorităţilor naţionale. Readucerea pe tapet a proiectului de lege privind Statutul minorităţilor naţionale coincide cu modificarea Legii nr. 315/2004, adoptată tacit miercuri la Senat. Modificarea legii este o iniţiativă a parlamentarilor UDMR, prin care se propune înfiinţarea a 16 regiuni de dezvoltare şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare, una dintre regiunile propuse fiind formată din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.