Întrucât am ajuns la jumătatea calendaristică a campaniei, pentru editorialul de astăzi mi-am propus ca subiect discursurile şi atitudinile electorale ale candidaţilor prezidenţiali. Hai să vedem…

Mircea Geoană mi se pare în nota sa obişnuită, adică decent, echilibrat şi punctual. Nici nu mai este nevoie să comentez ideile sale politice de stânga, pentru că sunt foarte cunoscute. Cel mai şters rămâne Sorin Oprescu, cu toate că, sincer să fiu, mă aşteptam să fie măcar mai ironic. Surprinzătoare este poziţia lui Gigi Becali, care a declarat public faptul că nu are alt scop decât împiedicarea realegerii lui Traian Băsescu, prin atragerea de partea sa a unei părţi oricât de mici din electoratul băsescian. Îl înţeleg pe „războinicul luminii” că nu poate uita zilele pe care le-a petrecut în puşcărie din cauza manevrelor lui Băsescu, dar o campanie în acest stil eminamente negativ nu are nicio legătură cu iertarea pe care creştinul Becali ar trebui să o arate Dumnezeului său, cu care stă de vorbă în fiecare zi, după cum susţine el. Refuz să comentez campania lui Vadim Tudor, fiindcă mi-e lehamite, în schimb, ca să-i fac în ciudă, vorba vine, apreciez foarte mult propunerea lui Kelemen Hunor de a transforma Senatul într-o „Cameră a Regiunilor”, aşa cum este în Franţa, de pildă. Am remarcat, în egală măsură, radicalizarea discursului de campanie al lui Crin Antonescu, care îi atacă tot mai des pe Geoană şi Băsescu. Ca să mă exprim eufemistic, nu acesta este motivul pentru care îl apreciam pe elegantul, la propriu şi la figurat, candidat PNL…

În fine, am ajuns şi la Băsescu, deşi aş fi preferat să îl ignor! Oricât aş risca să fiu acuzat de subiectivism, campania sa mi se pare jalnică şi vocea răguşită cu care zbiară în faţa mulţimilor, mutate cu autobuzele PD-L-ului de colo-colo, aşa cum s-a constatat, este un semn de disperare rău prevestitoare pentru el. În afara ameninţărilor obişnuite, Băsescu nu are niciun mesaj coerent, iar metafora lacrimogenă cu „steagul, nava şi echipajul” este ridicolă, deoarece „drapelul” este zdrenţuit rău de repetatele sale încălcări ale Constituţiei, „nava” se află de aproape cinci ani în derivă, iar „echipajul” este înfometat şi nemulţumit. Ca să nu mai comentez mitocănia faţă de Mircea Dinescu, care a făcut înconjurul televiziunilor din România şi va atrage, o să vedeţi, încă o scădere în sondaje! Dar asta nu va rămâne singura prostie din campania sa…

Cam aşa arată „tabloul” candidaţilor, la jumătatea cursei.