Culorile roşu, galben şi albastru au fost utilizate din vechime de români ca simbol. Aceste culori se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi şi pe lambrechinii stemelor, în canafii şi în picturile de pe pânza drapelului Revoluţiei de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu. În proporţii diferite şi nuanţe la fel, cele trei culori au fost folosite de-a lungul vremii ca reprezentative pentru Ţara Românească. În 1848, în 26 iunie a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Ţării Româneşti, prin care tricolorul roşu-galben-albastru devenea Drapel Naţional. Semnificaţia culorilor drapelului: albastrul cerului - libertate, galbenul ogoarelor - dreptate, roşul sângelui - frăţie. Mai târziu, prin Legea nr. 96/1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua Drapelului Naţional al României. La 15 ani de la decretarea acestei zile ca Zi a Drapelului Naţional, puţine sunt persoanele care ştiu că în 26 iunie românii îşi serbează steagul. Aşa se face că acţiunea tinerilor social-democraţi de a împărţi steguleţe într-un parc din oraş şi în Portul Tomis le-a prins bine celor care s-au întâlnit cu ei. Pe lângă faptul că s-au căpătat cu un steag (trebuie să recunoaştem că puţini sunt cei care au un drapel în casă), cei care s-au întânit cu tinerii social-democraţi au aflat câteva lucruri despre istoria drapelului românesc. Peste 40 de tineri, înarmaţi cu peste 1.000 de steguleţe şi noţiuni de istorie, au stat de vorbă cu cei ieşiţi la plimbare. „Trebuie să onorăm drapelul care ne reprezintă şi care pentru noi înseamnă verticalitate, egalitate de şanse şi mândria de a fi român“, a declarat preşedinstele TSD Constanţa, Costin Răsăuţeanu.