La Casa de Cultură a Sindicatelor s-a desfăşurat, în weekend, cea de-a 22-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a Muzicii Uşoare pentru Copii şi Tineret „Steluţele Mării”. Pe lângă bucuria de a păşi pe o scenă profesionistă şi multe premii decernate concurenţilor, festivalul a adus în atenţie şi greutăţile pe care le întâmpină, la ora actuală, tinerele valori muzicale autohtone, în recunoaşterea talentului lor. Guvernarea prostului gust în societatea românească a creat un fenomen îngrijorător: tinerii români sunt nevoiţi să se afirme pe o scenă occidentală, pentru a atrage atenţia, ulterior, conaţionalilor lor. Tocmai din această cauză, şi câştigătoarea trofeului din acest an la Secţiunea a III-a (15-18 ani), mangaliota Ştefana-Alina Dragomir, se pregăteşte, în aceste zile, pentru a participa la un festival din Italia.

Aceeaşi soartă în drumul spre afirmare a împărtăşit-o şi cunoscuta solistă din Constanţa Andreea Olariu, prezentă, duminică, la Gala „Steluţelor Mării”. „I-am ascultat cântând pe câştigătorii trofeelor. Am fost uimită, sunt extraordinari şi au foarte multe şanse pe viitor. În străinătate este mult mai uşor să te remarci, întrucât atunci când te întorci în ţară, toate televiziunile vor să te promoveze. Le urez mult succes şi să li se îndeplinească tot ce şi-au propus”, a declarat aceasta, la încheierea festivităţii de premiere.

• Românii, valoroşi doar după ce primesc OK-ul străinilor • Prezenţă constantă în juriul festivalului, cunoscuta compozitoare şi interpretă Gabriela Boţan a punctat satisfacţiile, dar şi greutăţile pe care le-au întâmpinat atât organizatorul şi sufletul concursului, prof. dr. Adrian Doxan, cât şi tinerele talente prezente pe scena competiţiei: „Prestaţia concurenţilor a fost bună, iar a câştigătorilor trofeelor, foarte bună. A fost mai puţină lume la această ediţie, dar am avut alături părinţii, care, în ciuda crizei, s-au mobilizat şi au creat o sărbătoare pentru copii. Din nou, mulţumiri prof. dr. Adrian Doxan şi a minunatei sale soţii, care au reuşit să pună umărul la realizarea acestei ediţii, înconjuraţi de foarte puţini sponsori”. Gabriela Boţan a adăugat: „Un fapt alarmant, ca şi în cazul Innei: de ce trebuie să fie întâi recunoscute de Occident, pentru ca abia apoi românii să-şi recunoască valorile? De ce numai noi, dascălii, avem încredere în copiii pe care-i îndrumăm?”. Referitor la repertoriul uneori nepotrivit vârstei, pe care unii concurenţi sunt nevoiţi să-l abordeze, apreciatul profesor a precizat: „Suntem deficitari la capitolul negative, acestea costă destul de mult. Foarte mulţi dintre profesorii care pregătesc elevii gândesc să abordeze pentru concursuri melodii de interpretare şi atunci cele valoroase ştim că nu au un text corelat vârstei tinerilor. M-am bucurat că la secţiunea celor mici chiar au fost cântece pentru copii, precum „Coşarul” şi m-au bucurat noile creaţii muzicale pentru copiii de cinci - şase ani. Ca dascăli, depindem de ajutorul părinţilor, care, la rândul lor, se implică atât cât îşi permit şi mai iau negative de pe internet. De foarte puţine ori colaborăm cu oameni extraordinari, în cazul meu, Jorj Kerestely, care mă sprijină necondiţionat”.