Celebrul fizician britanic, considerat de mulţi drept cel mai important om de ştiinţă al prezentului, a fost transportat la spital, luni seară, din cauza unei infecţii respiratorii care s-a agravat. Stephen Hawking, în vîrstă de 67 de ani, a fost preluat de la Universitatea Cambridge şi transportat cu o ambulanţă la un spital din localitatea Addenbrooke, pentru o serie de analize medicale. În prezent, starea sa este bună, conform medicilor, însă va rămîne cel puţin încă o zi sub supraveghere medicală. Medicii se aşteaptă ca celebrul lor pacient să se refacă complet. În ultima vreme au planat suspiciuni asupra stării sale de sănătate, după ce la începutul lunii, Universitatea Arizona a anunţat că Stephan Hawking a anulat un discurs pe care urma să îl susţină, pentru că era încă în convalescenţă după o infecţie pulmonară.

Stephen Hawking, care a cunoscut celebritatea academică după publicarea în 1988 a bestseller-ului “A Brief History of Time / O scurtă istorie a timpului”, s-a îmbolnăvit în anii \'60 de o maladie neurodegenerativă, scleroză laterală amiotrofică, cunoscută şi sub numele de maladia Lou Gehrig, ajungînd în incapacitatea de a-şi folosi membrele şi de a vorbi. Diagnosticat cu această teribilă boală pe cînd avea abia 22 de ani, medicii au spus atunci că mai are de trăit doar cîţiva ani. Stephan Hawking a contrazis acest lucru şi a devenit un om de ştiinţă recunoscut pe plan mondial, iar în 1979 a fost numit la catedra de matematică a Universităţii Cambridge, a primit titlul de Comandor al Imperiului britanic în 1982 şi este membru al Academiei Americane de Ştiinţă. Se deplasează cu un cărucior cu rotile şi comunică prin intermediul unui calculator şi al unui sintetizator vocal. Principalele domenii de cercetare în care s-a implicat Stepehn Hawking sînt cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. Între anii 1965-1970 a elaborat un model matematic asupra orginii şi evoluţiei Universului în expansiune din momentul “marii explozii iniţiale” (\'Big Bang) şi a întreprins studii asupra relaţiei dintre găurile negre din Univers şi termodinamică.

Boala Lou Gehrig se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, fatală, mersul, vorbitul, mîncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sînt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.