Astrofizicianul britanic Stephen Hawking a împlinit, ieri, 72 de ani, omul de ştiinţă publicând de-a lungul timpului numeroase lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. Acesta a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de Ştiinţe americane. Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise din ce în ce mai neîndemânatic şi cădea de multe ori, aparent fără niciun motiv.

După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. ”Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc”, îşi aminteşte Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani. Deşi medicii i-au spus atunci că mai are de trăit doar câţiva ani, acesta a împlinit ieri vârsta de 72 de ani.

Stephen Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 şi 1991, cu care are trei copii, Robert, Lucy şi Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorţat în octombrie 2006. Scleroza laterală amiotrofică, boala Lou Gehrig, se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală, mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. ”Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking. În prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului său. Acesta se mişcă şi comunică într-un mod chinuitor, un scaner cu infraroşii fiind folosit pentru a-i traduce în cuvinte mişcările obrazului cu ajutorul unui calculator şi sintetizator vocal. Se pare că Stephen Hawking îşi pierde însă şi abilitatea de a-şi mişca muşchii obrajilor.

Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat ”The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat. În decembrie 2012, Stephen Hawking a câştigat premiul Fundamental Physics, în valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit căreia găurile negre emit radiaţii. Premiul Fundamental Physics, a cărui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline, a fost decernat anterior şi celor şapte oameni de ştiinţă de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule compatibile cu bosonul Higgs.