Astrofizicianul britanic Stephen Hawking, în vârstă de 70 de ani, este câştigătorul Premiului Fundamental Physics, în valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit căreia găurile negre emit radiaţii. Premiul Fundamental Physics a fost decernat anterior şi celor şapte oameni de ştiinţă de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule compatibile cu bosonul Higgs.
Iniţiat în luna iulie, de miliardarul rus Yuri Milner, Premiul Fundamental Physics este acordat în semn de recunoaştere a meritelor deosebite în domeniul cercetării ştiinţifice care au contribuit la dezvoltarea şi aprofundarea cunoştinţelor cu privire la cunoaşterea Universului. Câştigătorii sunt aleşi de un comitet independent de fizicieni, printre care Nima Arkani-Hamed, renumită pentru demersurile sale ştiinţifice în domeniul deconstrucţiei dimensionale. Alte premii au mai fost acordate, în cadrul a două categorii, unor fizicieni care au obţinut rezultate remarcabile în domeniul fizicii fundamentale. Într-o declaraţie acordată publicaţiei ”The Guardian”, Stephen Hawking s-a declarat încântat şi onorat să primească această distincţie. ”Nimeni nu face cercetare în fizică, cu intenţia de a obţine un premiu. Cu toate acestea, premii ca acesta joacă un rol important în recunoaşterea publică a performanţelor în fizică. Cresc valoarea fizicii şi interesul faţă de acest domeniu” , a declarat acesta.
Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge, în 1962. A primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic, în 1982 şi este membru al Academiei de Ştiinţe americane. Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise din ce în ce mai neîndemânatic şi cădea de multe ori, aparent fără motiv. După o serie de teste medicale, a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. ”Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc”, îşi aminteşte Stephen Hawking, care avea pe atunci 21 de ani. Scleroza laterală amiotrofică sau boala Lou Gehrig se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală, mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile, cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia. Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. ”Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată în acest an, la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking.
Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat ”The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Stephen Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu, pentru a fi creat.