„Ştergarul românesc“, la Muzeul de Artă Populară

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

„Ştergarul românesc“, la Muzeul de Artă Populară

Cultură 17 August 2009 / 00:00 2586 accesări

Muzeul de Artă Populară găzduieşte, în această perioadă, o expoziţie temporară ce surprinde plăcut vizitatorul care calcă pragul instituţiei de etnografie. Intitulată „Ştergarul românesc“, expoziţia reuneşte piese din patrimoniul muzeului constănţean, de o mare valoare artistică şi decorativă, reprezentative pentru toate zonele etnografice ale ţării. Prin intermediul acestei manifestări, vizitatorii pot aprecia frumuseţea şi vechimea acestor ştergare şi totodată, pot afla date importante referitoare la tipologia ştergarului românesc, materialele şi tehnicile de ţesătură, procedeele de ornamentare (tehnica alesului şi broderii), originalitatea şi diversitatea motivelor decorative.

În ceea ce priveşte funcţionalitatea, în expoziţie sînt etalate ştergare de uz casnic pentru acoperirea merindelor, ştergare întrebuinţate la decorarea interioarelor ţărăneşti tradiţionale sau cele folosite la ceremoniale, obiceiuri sau rituri (nuntă, botez, înmormîntare). O notă aparte este dată de piesele care intră în componenţa portului tradiţional femeiesc. Expoziţia pune în evidenţă şi modalităţile de expunere a ştergarului românesc în diferite zone etnografice ale ţării: pe grindă, culme sau rudă (Transilvania), pe pereţii casei, dispuse sub formă de fluture sau coadă de rîndunică (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea) sau încadrînd fereastra casei, icoanele ţărăneşti pictate pe sticlă sau lemn, blidele şi ulcioarele din lut (Transilvania şi Moldova). O categorie aparte de ştergare sînt cele care intră în componenţa recuzitei ceremonialului de nuntă, a zestrei fetelor de măritat şi a darurilor de nuntă. Aceste piese se remarcă prin bogăţia şi varietatea decorului şi exprimă priceperea, imaginaţia şi ingeniozitatea celor care le-au creat. Din punct de vedere al ornamenticii ştergarelor, se poate observa un repertoriu variat de motive decorative, de la cele foarte vechi – geometrice şi stilizate - , la cele figurative şi realiste – florale, animaliere sau antropomorfe –, specifice civilizaţiei româneşti tradiţionale, agricole şi pastorale.

Taguri articol


12