Dragobetele, simbolul dragostei autohtone, se sărbătorește în fiecare an pe 24 februarie. În această zi, îndrăgostiții care pun preț pe tradiție își fac mici cadouri simbolice prin care își demonstrează dragostea unul față de celălalt. În popor, ziua de Dragobete este asociată cu tradiții și obiceiuri legate de dragoste, dar și de noroc sau sănătate. Spre exemplu, conform credinţei populare româneşti, cei care participau în trecut la festivităţile de Dragobete erau feriţi de boli tot restul anului. În ziua respectivă se făceau logodne simbolice, unele fiind urmate de logodne adevărate. Dimineaţa, fetele şi băieţii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii, îmbrăcaţi în cele mai frumoase haine de sărbătoare. Dacă era frumos afară, ei porneau în grupuri cântând prin pădure în căutarea de ghiocei şi de alte plante ale primăverii, care puteau fi folosite pentru descântece de dragoste. Florile strânse de Dragobete erau păstrate lângă icoanele din casă.

APA CARE TE FACE MAI FRUMOASĂ Prin unele locuri exista obiceiul ca tinerele să adune zăpada de pe florile de fragi, pe care să o topească pentru a se spăla pe cap cu ea. Se spunea că apa rezultată prin topire are proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, fiind născută din surâsul zânelor. Ea era folosită şi în ritualurile de înfrumuseţare. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele. Dacă nu era zăpadă, tinerele adunau apa de ploaie pentru spălatul părului. În popor se mai credea și că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau nu au văzut o persoană de sex opus în ziua aceea nu îşi vor mai găsi perechea tot restul anului. Totodată, se spunea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului. În ceea ce privește bărbații, era obligatoriu ca ei să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. De Dragobete, bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se certe, pentru că astfel vor avea o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Dacă vor ca iubirea să le rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.

BUSUIOC SUB PERNĂ În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător, ca simbolistică, nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată. Tot de Dragobete, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţă fraţi de sânge. Și bătrânii satului acordau importanță zilei de 24 februarie. Ei se îngrijeau în mod deosebit de animalele din ogradă, dar şi de păsări. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi încep să construiască cuiburi. Exista și credința că, la sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Tocmai de aceea, sacrificarea animalelor era interzisă în această zi.

ESTE BINE SĂ FACI CURĂȚENIE Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Totodată, nu este bine să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.