Fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul şi o dietă săracă în legume şi fructe dublează riscul de producere a accidentelor cerebrale. Un număr foarte mic din cei 20.000 de adulţi care au participat la un studiu efectuat în Marea Britanie aveau un stil de viaţă suficient de sănătos pentru a se proteja împotriva riscului de accident cerebral. Studiile anterioare au reliefat deja că anumite elemente ale stilului de viaţă, precum dependenţa de tutun şi dieta, sînt asociate cu riscul de producere a infarctelor şi atacurilor cerebrale, dar impactul avut de combinaţia tuturor factorilor de risc asupra persoanelor aparent sănătoase a fost mai puţin clar. În acest studiu, realizat de University of East Anglia, cercetătorii au acordat cîte un punct fiecărui element de comportament sănătos raportat de participanţii la studiu, cu vîrste cuprinse între 40 şi 79 de ani.

Un punct a fost acordat persoanelor nefumătoare, un punct celor care consumă maxim 14 unităţi de alcool pe săptămînă, un punct celor care consumă cinci porţii de fructe şi legume pe zi şi un punct celor care duc o viaţă activă din punct de vedere fizic. Scorul maxim de patru puncte a fost obţinut de un procent semnificativ mai mare de femei decît de bărbaţi. Studiul a relevat faptul că persoanele care au obţinut zero puncte sînt de 2,3 ori mai expuse riscului de a suferi un atac cerebral în următorii 11 ani, faţă de persoanele care au realizat punctajul maxim. Dintre participanţii la studiu, 259 nu au obţinut niciun punct, 15 dintre aceştia suferind cel puţin un atac cerebral, o rată de 5,8%. Scorul cu cea mai mare frecvenţă a fost cel de trei puncte, realizat de 7.822 de voluntari, din care un număr de 186 (2,4%) au suferit atacuri cerebrale. Circa 5.000 de pacienţi au obţinut scorul maxim, de patru puncte, care a fost asociat cu un risc de producere a atacurilor cerebrale de doar 1,7%. Cercetătorii consideră că aceste rezultate oferă argumente solide în sprijinul teoriei conform căreia micile diferenţe înregistrate în stilul de viaţă al unei persoane influenţează în mod direct riscurile de producere a atacurilor cerebrale.