O interzicere parţială a tranzacţiilor de tip short selling (vânzări în lipsă) în Zona Euro a impulsionat, vineri, bursele europene, creând confuzie în rândul investitorilor cu privire la modul în care sunt aplicate normele interdicţiei, relatează ”Financial Times”. Franţa, Italia, Spania şi Belgia au introdus, joi, interdicţia vânzărilor în lipsă ale acţiunilor instituţiilor financiare, 15 zile, ca răspuns la scăderea accentuată a preţului acestor acţiuni, dar nu au reuşit să impună restricţia la nivelul UE. Alte burse importante, inclusiv din SUA şi Marea Britanie nu vor urma acest exemplu. De altfel, au apărut diferenţe şi între cele patru ţări: toate au aplicat restricţii privind diverse titluri dar regulile din Franţa şi Belgia nu par să acopere şi instrumentele derivate, care sunt incluse în interdicţia spaniolă. Acţiunile Societe Generale, una din cele mai afectate companii în această săptămână, au crescut, vineri, cu 0,1% dar şi bănci din ţări unde nu operează interdicţia short selling au avut evoluţii pozitive, ca Barclays şi Royal Bank of Scotland din Marea Britanie sau Deutsche Bank şi Commerzbank din Germania. Experienţa din 2008, ultima dată când vânzarea în lipsă a fost interzisă în Europa, după prăbuşirea Lehman Brothers, arată că astfel de măsuri au impact doar pe termen scurt, scrie ”Financial Times”.

Noi măsuri de austeritate. Guvernul Portugaliei a anunţat, vineri, noi măsuri de austeritate, care vor aduce la buget 100 milioane de euro, în vigoare din septembrie. Printre măsurile adoptate se află creşterea TVA la vânzările de gaze naturale şi de electricitate şi îngheţarea preconizatelor creşteri salariale pentru anumite categorii de bugetari. Pentru acest an, Guvernul de la Lisabona are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar de la 9,1% în 2010 la 5,9% din PIB, pentru a ajunge la 3% în 2013. În schimbul pachetului de asistenţă financiară de 78 miliarde de euro de la UE şi FMI, Portugalia a adoptat un riguros plan de austeritate. Troika UE - BCE - FMI a dat undă verde, vineri, la deblocarea celei de a doua tranşe, de 11,5 miliarde de euro, din programul de salvare destinat Portugaliei.

Creştere economică zero. Creşterea economică a Franţei a fost zero în al doilea trimestru al anului, potrivit institutului francez de statistică şi studii economie (INSEE), care estimase anterior o creştere de 0,2%. Guvernul îşi menţine, însă, previziunile pentru 2011, în condiţiile în care industria reîncepe să creeze locuri de muncă. Această cifră riscă să realimenteze apetitul speculanţilor şi al celor care consideră Franţa următoarea verigă slabă a Europei. INSEE confirmă, practic, situaţia dificilă din economia franceză. Totuşi, întreprinderile au continuat să creeze locuri noi de muncă în al doilea trimestru, în pofida creşterii şomajului. O altă veste bună este scăderea preţurilor în iulie, pe fondul soldurilor de vară, fenomen ce permite scăderea inflaţiei anuale sub 2%.