Activitatea Cabinetului condus de premierul Tăriceanu a fost criticată în ultimele luni ba de Băsescu, ba de Stolojan, ba de Băsescu, ba de Stolojan. A devenit aproape un ritual. Stolojan nu a criticat numai activitatea Executivului, ci şi modul în care "în PNL se promovează în loc de valori, loialitatea faţă de un şef de grup". Şi ca spectacolul mediatic să fie pe măsură, Stolojan a anunţat şi că ar fi pregătit să accepte funcţia de prim-ministru în locul lui Tăriceanu. Ieri, consilierul prezidenţial Theodor Stolojan a criticat din nou activitatea Guvernului, făcînd referire la întîrzierile în implementarea sistemului de urmărire a TVA, adoptarea strategiei fiscale pe termen lung, absorbţia fondurilor comunitare, precum şi la slaba dezvoltare a infrastructurii. Potrivit lui Stolojan, neîndeplinirea acestor condiţii stricte impuse de UE nu vor impune activarea clauzei de salvgardare, dar vor lipsi România de o serie de facilităţi de care se bucură statele membre. El a adăugat că, în acest caz, consecinţele pentru exporturi şi importuri vor fi extrem de dezavantajoase pentru România, astfel că rezolvarea problemei ar trebui să reprezinte prima prioritate a Guvernului. Stolojan a criticat şi faptul că instituţiile statului nu reuşesc să elaboreze proiecte viabile pentru atragerea de fonduri în cercetare: "În România e mai simplu să alergi după banii de la bugetul ţării decît după banii de la UE. Mai un lobby, mai un parlament, şi te trezeşti cu banii în braţe. Cu alte cuvinte, finanţăm dezvoltarea în alte ţări ale UE". Un alt aspect care trebuie rezolvat de urgenţă este, în viziunea lui Stolojan, elaborarea unei strategii fiscale pe termen lung, extrem de necesară mediului de afaceri. Potrivit acestuia, strategia fiscală nu poate fi realizată fără a ţine cont de necesitatea de resurse financiare pentru co-finanţarea programelor europene şi contribuţia statului la bugetul UE, care poate atinge 1% din PIB. El a încercat să-i atragă atenţia lui Tăriceanu că trebuie alocate mai multe resurse în educaţie, sănătate, cultură, sectoare unde România este în urma statelor europene dezvoltate. Consilierul prezidenţial a criticat, de asemenea, mediocritatea funcţională a instituţiilor statului şi nerespectarea regulilor de performanţă de către acestea, care duce la costuri foarte mari. Potrivit acestuia, rămînerea în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport generează costuri foarte mari pentru companii. Stolojan şi-a exprimat nemulţumirea că departamentul de strategie al Guvernului nu a finalizat programul de elaborare a unui brand de ţară, deşi i s-a cerut acest lucru de un an şi jumătate: "Poate că acest departament nu poate face acest lucru şi ar trebui să ia Ministerul Economiei această responsabilitate. România are realmente nevoie de un brand, pe care să îl promovăm în lume".