Cei trei "răzvrătiţi" ai PNL, forfota din sînul partidului, precum şi strîngerea de semnături pentru retragerea trupelor româneşti din Irak au fost, ieri, subiecte de dezbateri. Iniţiativa liberală de retragere a trupelor din teatrele de luptă este una destul de riscantă în contextul în care, practic, PNL întoarce spatele administraţiei americane de la Washington şi anulează eforturile de politică externă din ultimii ani. Problema este că în această acţiune, PNL trage şi ţara noastră după el. PNL a anunţat că a început de ieri strîngerea de semnături pentru retragerea trupelor româneşti din Irak. Liberalii vor susţine o petiţie ce va fi înaintată preşedintelui şi Parlamentului prin care se va cere oficial retragerea militarilor români din teatrul de război din Irak. Campania liberalilor vine în urma propunerii făcute de premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Apărării Teodor Atanasiu, de retragere a militarilor români din Irak. Propunerea a generat reacţii adverse din partea unor liberali, a celorlalte partide din Coaliţie şi a Palatului Cotroceni. Liberalii susţin însă, că prin demersul lor, vor să dovedească suportul popular pentru retragerea trupelor din Irak. Fiecare filială a PNL va organiza o campanie de strîngere de semnături la nivel local, iar primele rezultate vor fi făcute publice la începutul lunii septembrie.

Şi apelul la unitate şi relansarea partidului lansat de cei trei membri importanţi ai PNL a continuat să stîrnească reacţii. Majoritatea filialelor liberale au anunţat că resping apelul lansat de cei trei. Cea mai radicală poziţie a fost exprimată chiar de filiala bucureşteană, din care disidenţii fac parte care a cerut excluderea din partid a celor trei semnatari ai apelului. Totuşi, în opinia preşedintelui organizaţiei, Ludovic Orban, nu ar trebuie să se treacă la astfel de măsuri punitive, argumentînd că este mai bine ca toţi trei să fie lăsaţi să se autoexcludă prin poziţiile exprimate şi prin propriile acţiuni. Rînd pe rînd, filialele PNL din Arad, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Vaslui şi Vrancea au condamnat iniţiativa celor trei liberali, acuzîndu-i că doresc dezbinarea partidului. Apoi a venit rîndul şi filialelor din Transilvania. Dincolo de poziţiile dure la adresa celor trei "răzvrătiţi", a apărut şi prima poziţie de susţinere a lui Theodor Stolojan din partea unui lider de filială din Gorj, care este de părere că actualul consilier prezidenţial ar trebui să revină într-o funcţie de răspundere în PNL, poate chiar la nivel guvernamental, fiind convins că aceasta ar avea o influenţă pozitivă asupra imaginii partidului. Şi ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Voicu, membru în BPC al PNL, a ţinut să atragă atenţia, ieri, că atacurile la adresa partidului, în presă, ar trebui să înceteze pentru a face loc „dialogului instituţional şi statutar”, referindu-se la apelul lansat de Muscă, Stolojan şi Stoica. De asemenea, el consideră că dialogul prin intermediul presei ar trebui să înceteze: "Este un lucru la care cei doi foşti preşedinţi ai PNL trebuie să se gîndească acum, pentru că l-au susţinut pe bună dreptate dar nu îl aplică acum. Sper ca dialogul şi contestaţiile la adresa PNL să înceteze în presă”.