Sistemul sanitar public din România se confruntă, poate, cu cele mai grave probleme din ultimii ani. Ajunşi în spitale, bolnavii îşi fac rugăciuni să se externeze cu bine. Până la externare, însă, drumul este lung şi cu mari probleme. Încă de la internare, cadrele medicale îi pun în gardă pe bolnavi să-şi pregătească bani pentru că aprovizionarea este la pământ. Aşa se face că asiguratul din România, care în mod normal, potrivit legislaţiei, ar fi trebuit să primească medicaţia de la spital, se transformă în partener activ al sistemului sanitar. Din nou el este pus la plată. Nemulţumirile pacienţilor aproape că nu mai erau luate în seamă de nimeni. „Şi noi ce să facem? Să le cumpărăm medicamentele? Am mai luat, dar nu putem să luăm pentru toţi pacienţii. Nu avem cum”, a spus, nu de mult, un medic al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa. Pacienţii nu au de ales: îşi aşteaptă rudele sau prietenii să le cumpere tratamentele prescrise de către medicii din spital. Şi asta n-ar fi tot. Dotarea spitelor din România este şi ea sub orice critică. Managerii ştiu prea bine ce trebuie schimbat, doctorii îşi spun mereu păsurile, dar pentru cine? Cine să-i audă? Unităţile sanitare care au avut norocul să treacă în grija unor autorităţi locale interesate, în mod prioritar, de Sănătate, s-au ales cu aparate noi, proiecte de viitor care să ducă la dezvoltare şi modernizare. Un exemplu în acest sens îl constituie SCJU, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, declarând, de la bun început, că sănătatea constănţenilor constituie prioritate, fapt care, pe parcurs, a şi fost demonstrat, prin modernizarea, dar şi înfiinţarea unor compartimente noi, astfel încât, la Constanţa, să se renunţe la binecunoscutele: „cel mai bun medic e trenul spre Bucureşti” sau „se moare cu zile”. Investiţiile CJC însă nu sunt suficiente, lipsurile sistemului fiind numeroase şi, cel puţin la Constanţa, SCJU este un obiectiv medical principal nu doar pentru constănţeni, ci şi pentru toţi locuitorii din Dobrogea, iar vara pentru turiştii care ajung din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate, pe litoral.

BANI LA SĂNĂTATE Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a găsit o soluţie astfel încât bugetul Sănătăţii să fie rotunjit. Prin contractul-cadru care va intra în vigoare de la 1 martie 2013 va fi sistată finanţarea, din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a unităţilor spitaliceşti private. Astfel, spitalele publice vor avea un buget cu aproximativ 10% mai mare. „Împreună cu cele 200 de milioane de lei pentru anestezie şi terapie intensivă, sper că va asigura o finanţare superioară a spitalelor şi va micşora din nemulţumirile cetăţenilor. Dr. Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, întăresc şi eu astăzi şi vom urmări această idee: dacă într-o secţie de anestezie şi terapie intensivă, după ce intră acest program în funcţiune, cineva din conducerea secţiei sau conducerea unui spital va cere unui pacient să vină de acasă cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc. Pentru că banul public trebuie să se ducă pentru cetăţean”, a spus Nicolăescu. El a afirmat că se va strădui, împreună cu secretarul de stat dr. Raed Arafat, să analizeze şi să prioritizeze fiecare problemă din sistem şi să găsească soluţie fiecăreia, fiind clar că nu pot fi rezolvate toate odată, întrucât nu există banii necesari. Nicolăescu a spus că cine îşi dezvoltă o afacere privată „nu şi-o face pe banul public”, iar managerii de spitale private trebuie să îşi gândească investiţia bazându-se pe forţele proprii, nu pe „ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă”. „Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public. Când îşi gândeşte business-planul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă - sau poate printr-o competiţie foarte serioasă şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. În acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public; sectorul privat trăieşte din banul privat”, a spus Nicolăescu. El a arătat că „cine va vorbi” din sistemul privat împotriva acestei măsuri „nu va şti ce vorbeşte”.